Parlamentul European a cerut marți un buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 de 1,27% din VNB-ul Uniunii, cu rambursarea datoriei NextGenerationEU separată de plafoanele bugetare.

Pe scurt

1. Parlamentul European a adoptat raportul interimar cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.
2. Eurodeputații cer un buget de 1,27% din VNB-ul UE, iar costurile de rambursare NextGenerationEU, estimate la 0,11% din VNB, să fie ținute în afara plafoanelor.
3. Poziția Parlamentului reprezintă o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei Europene din iulie 2025.
4. Bugetul total propus ajunge la 1,78 trilioane de euro la prețuri constante 2025 sau 2,01 trilioane de euro la prețuri curente.
5. Parlamentul cere noi surse de venit pentru bugetul UE, care să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual.

Parlamentul European și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre privind structura și principalele cifre ale cadrului financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Raportul interimar a fost adoptat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Eurodeputații cer ca viitorul buget să fie stabilit la 1,27% din venitul național brut al UE, iar costurile de rambursare a datoriei aferente fondului de redresare NextGenerationEU, estimate la 0,11% din VNB, să fie menținute în afara plafoanelor bugetare. Poziția Parlamentului propune o creștere de aproximativ 10% față de propunerea prezentată de Comisia Europeană în iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care susțin prioritățile UE, fără administrație și agenții, și ar trebui să amortizeze presiunile inflaționiste. Creșterea ar reprezenta 175,11 miliarde de euro la prețuri constante 2025 sau 197,30 miliarde de euro la prețuri curente, comparativ cu propunerea Comisiei, fără rambursarea NextGenerationEU. În total, Parlamentul propune un buget de 1,78 trilioane de euro la prețuri constante 2025 sau 2,01 trilioane de euro la prețuri curente. Eurodeputații susțin că viitorul buget pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții pentru politicile UE, cetățeni, regiuni, companii și întreprinderi mici și mijlocii, cu valoare adăugată europeană față de cheltuielile naționale. Parlamentul respinge renaționalizarea politicilor europene, o abordare „à la carte” și modelul propus de Comisie de tip „un plan pentru fiecare stat membru”. Eurodeputații avertizează că acest model ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea competiție între beneficiari. Parlamentul cere politici puternice și finanțate adecvat, cu alocări distincte pentru programele incluse în planurile naționale și regionale de parteneriat. Eurodeputații insistă asupra protejării politicii agricole comune, politicii de pescuit, politicii de coeziune, Fondului Social European, afacerilor interne și finanțării pentru regiunile ultraperiferice. Autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și implementarea programelor, potrivit poziției adoptate de Parlament. Eurodeputații salută propunerea Comisiei de dublare a finanțării pentru competitivitate, apărare, inovare, tranzițiile digitală și verde, infrastructură, sănătate, educație și cultură. Parlamentul cere sprijin mai mare pentru programe precum European Competitiveness Fund, Horizon Europe, Connecting Europe Facility, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă. Parlamentul solicită și finanțare dedicată pentru EU4Health și acțiunile legate de LIFE în cadrul European Competitiveness Fund. Pentru acțiunea externă, eurodeputații consideră că nivelul propus de Comisie este insuficient. Ei cer finanțare mai puternică pentru extindere, dezvoltare, sprijin pentru Ucraina, cooperare multilaterală și ajutor umanitar. Parlamentul avertizează că simplificarea bugetului nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Raportul atrage atenția că utilizarea extinsă a finanțării nelegate de costuri ar putea îngreuna auditarea corectă. Respectarea valorilor UE și a statului de drept trebuie să rămână o condiție pentru accesarea fondurilor europene. Parlamentul cere însă evitarea penalizării beneficiarilor finali pentru încălcări ale statului de drept comise de guvernele lor. Pe partea de venituri, eurodeputații reafirmă angajamentul Parlamentului pentru introducerea de noi resurse proprii, necesare rambursării datoriei NextGenerationEU și finanțării bugetului. Parlamentul susține abordarea Comisiei bazată pe un pachet de surse de venit și cere ca acestea să fie adoptate odată cu viitorul cadru financiar multianual. Noile resurse ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Dacă unele propuneri sunt abandonate, Parlamentul cere analizarea unor alternative precum o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon sau o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive. „Prin votul de astăzi, Parlamentul European stabilește tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul. Am adoptat o poziție puternică privind următorul buget, echilibrând noile priorități și prioritățile tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Cerem Consiliului European să își asume responsabilitatea, să ducă mai departe propunerile noastre și să convină asupra unui buget puternic și la timp. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan, eurodeputat PPE din România și coraportor. „Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Horizon Europe, Erasmus+ nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și instrumentele care ne modelează viitorul. Ambiția fără resurse este goală, de aceea am adoptat o poziție puternică privind următorul buget, echilibrând noile priorități și prioritățile tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum revine Consiliului European să se ridice la nivelul ambiției noastre, să construiască pe baza propunerilor noastre și să asigure un buget puternic și la timp, unul care funcționează pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares, eurodeputată S&D din Portugalia și coraportoare. Parlamentul și-a finalizat astfel poziția privind regulamentul care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile pot începe după ce statele membre ajung la o poziție comună completă. Regulamentul privind cadrul financiar multianual necesită aprobarea Parlamentului European pentru a fi adoptat. Parlamentul European și-a stabilit prioritățile pentru bugetul UE post-2027 în mai 2025. Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru următorul buget pe termen lung în iulie 2025. Eurodeputații responsabili de dosar au criticat atunci propunerea Comisiei, considerând că aceasta echivalează cu o înghețare a investițiilor în termeni reali, în timp ce acoperă rambursarea NextGenerationEU. Bugetul multianual al UE este investit în principal în companii, fermieri, regiuni și societatea civilă. Aproximativ 6% din buget este alocat administrației. Negocierile privind cadrul financiar multianual stabilesc limitele cheltuielilor UE pentru șapte ani și influențează finanțarea principalelor politici europene, de la agricultură și coeziune până la cercetare, apărare, competitivitate, extindere și sprijin extern.