Parlamentul European, în urma deciziei Comisiei JURI de ridicae a imunității de europarlamentar a Dianei Iovanovici Șoșoacă, a decis ridicarea imunității europarlamentarului, fapt ce dă cale liberă acțiunilor în instanță împotriva eurodeputatei.

Pe scurt

1. S-a ridicat imunitatea eurodeputatei. Parlamentul European a votat în favoarea ridicării imunității Dianei Șoșoacă, permițând continuarea anchetei din România.
2. Acuzațiile ce i se aduc: Eurodeputata este vizată de 11 infracțiuni, printre care lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj, propagandă legionară, negarea Holocaustului și declarații antisemite.
3. Excepția de la regulă: Imunitatea a fost menținută doar pentru un discurs susținut în plenul de la Strasbourg referitor la Nicolae Ceaușescu, considerat declarație politică protejată.
4. Pașii următori: Decizia nu este o condamnare, ci doar elimină un obstacol procedural. Procurorii români își pot continua cercetările, în timp ce europarlamentara beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Plenul Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă, dând astfel curs unei ample cereri formulate de autoritățile judiciare din România. Decizia de la Strasbourg deschide oficial calea procurorilor români pentru a continua cercetările penale într-un dosar complex, în care președinta partidului S.O.S. România este vizată de nu mai puțin de 11 capete de acuzare. Presupusele fapte ar fi fost comise pe parcursul mai multor ani, vizând perioada cuprinsă între 10 decembrie 2021 și 11 februarie 2025. Votul din plen vine ca o confirmare a deciziei luate anterior de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI). Acolo, solicitarea autorităților de la București a primit un aviz favorabil aproape unanim, înregistrându-se 17 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, ceea ce a indicat încă de atunci un consens clar la nivelul instituției europene privind gravitatea acuzațiilor aduse. Eurodeputații au  decis ridicarea imunității pentru marea majoritate a punctelor detaliate în raportul oficial. Printre cele mai grave fapte de natură penală directă pentru care Diana Șoșoacă va putea fi acum anchetată se numără acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal și promovarea cultului personalității, și glorificarea unei persoane condamnate pentru crime împotriva umanității. Acest capăt de acuzare este legat de un incident controversat petrecut pe 10 decembrie 2021, într-un apartament din București. Tot în sfera interacțiunilor directe cu autoritățile se înscrie și acuzația de ultraj, procurorii susținând că eurodeputata ar fi amenințat doi ofițeri de poliție aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. O a doua mare categorie de acuzații vizează discursul public și activitatea politică a Dianei Șoșoacă, investigația urmând să continue pentru fapte precum propaganda legionară și negarea Holocaustului. Dosarul documentează multiple declarații cu caracter antisemit făcute în spațiul public, inclusiv pe rețelele de socializare în luna mai 2024, dar și de la tribuna Parlamentului României, unde aceasta ar fi acuzat colectiv evreii de crime istorice împotriva românilor. Mai mult, autoritățile române o acuză de glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei rasiste și xenofobe, fapte reflectate atât într-un comunicat publicat pe site-ul partidului S.O.S. România, cât și în discursuri susținute cu ocazia Zilei Naționale, pe 1 decembrie 2024. Într-un mod cu totul excepțional, Parlamentul European a decis să respingă solicitarea de ridicare a imunității pentru un singur punct din rechizitoriul transmis de procurorii români. Această excepție vizează exclusiv un discurs susținut de eurodeputată chiar în plenul de la Strasbourg, pe data de 11 februarie 2025, în cadrul căruia aceasta a făcut o serie de referiri la fostul dictator Nicolae Ceaușescu. Instituția europeană a considerat că intervenția respectivă, desfășurată în interiorul forului legislativ, este strict protejată de libertatea de exprimare inerentă mandatului politic european, refuzând astfel să permită o anchetă națională pentru o declarație politică făcută în Parlament. Din punct de vedere juridic, decizia Parlamentului European nu echivalează sub nicio formă cu o condamnare și nu reprezintă o pronunțare asupra vinovăției eurodeputatei. Această procedură parlamentară are rolul strict de a elimina un obstacol procedural care bloca desfășurarea firească a anchetei. Pe tot parcursul procedurilor judiciare care vor urma în România, Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție, instanțele naționale fiind singurele în măsură să stabilească, în urma unui eventual proces, temeinicia acuzațiilor aduse de procurori.