Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legea Ungariei care discriminează persoane pe baza orientării sexuale și identității de gen este contrară acquis-ului UE, potrivit reacției publicate de Parlamentul European. Într-un comentariu formulat după hotărâre, Tineke Strik, raportoarea Parlamentului pentru procedura articolului 7 privind Ungaria, a afirmat că verdictul reprezintă o recunoaștere fără echivoc a stigmatizării, intimidării și încălcărilor de drepturi suferite de comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria.

Pe scurt

1. Parlamentul European spune că CJUE a decis împotriva legii ungare care discriminează persoane pe baza orientării sexuale și identității de gen.
2. Tineke Strik afirmă că hotărârea recunoaște stigmatizarea, intimidarea și încălcările de drepturi suferite de comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria.
3. Parlamentul cere noului guvern ungar să pună în aplicare hotărârea și să restabilească deplin drepturile acestei comunități.
4. Cazul pornește de la legea din 2021 prin care guvernul ungar a restricționat difuzarea anumitor materiale către persoane sub 18 ani.
5. Comisia Europeană a trimis Ungaria în fața Curții, iar Parlamentul European s-a alăturat cauzei în 2023.

În reacția sa, Tineke Strik a descris hotărârea drept „o recunoaștere fără echivoc a stigmatizării, intimidării și încălcărilor de drepturi pe care comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria le-a suferit din mâinile regimului Orbán”. Ea a adăugat că, în opinia sa, revine acum noului guvern ungar obligația de a asigura aplicarea hotărârii și de a pune „restaurarea reală și deplină a drepturilor acestei comunități” în centrul planurilor sale de restabilire a statului de drept. În aceeași declarație, Strik afirmă că orice soluție mai limitată ar afecta credibilitatea acestor reforme. Comunicatul Parlamentului European accentuează și implicațiile mai largi ale verdictului. Potrivit lui Strik, hotărârea are consecințe dincolo de cazul Ungariei, pentru că clarifică faptul că valorile Uniunii, consacrate în articolul 2 din Tratatul UE, nu sunt doar susceptibile de apărare prin mecanisme politice, ci pot fi și judecate direct în fața Curții. În această logică, eurodeputata cere Comisiei să continue să utilizeze această cale ori de câte ori apar încălcări grave și sistematice ale valorilor fundamentale ale Uniunii. Contextul juridic al cauzei este legat de legislația adoptată în Ungaria în 2021. Potrivit prezentării făcute de Parlament, guvernul ungar a introdus atunci norme care restricționează difuzarea de materiale ce încurajează sau descriu ceea ce legea numește abatere de la identitatea de gen atribuită la naștere, schimbarea de sex sau relațiile între persoane de același sex, atunci când aceste materiale sunt destinate persoanelor sub 18 ani. Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE, considerând că această legislație încalcă regulile pieței interne, drepturile fundamentale ale persoanelor și valorile Uniunii Europene în ansamblu. Parlamentul European amintește că s-a alăturat cauzei în 2023, în linie cu poziția sa constantă în apărarea drepturilor LGBTQ+ și a libertăților fundamentale în Uniunea Europeană. Scopul acestei intervenții, potrivit comunicatului, a fost de a contribui la întărirea cazului juridic împotriva legilor discriminatorii din Ungaria. Instituția mai plasează verdictul într-un cadru mai larg al disputei privind statul de drept în Ungaria. Textul amintește că diversitatea și nediscriminarea sunt valori fundamentale pentru Parlamentul European și sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Totodată, comunicatul arată că Parlamentul a denunțat în repetate rânduri reculul valorilor europene în Ungaria, inclusiv în raportul său intermediar din noiembrie 2025 privind procedura articolului 7, inițiată de eurodeputați în 2018, unde și-a exprimat îngrijorarea față de măsurile discriminatorii adoptate sub pretextul combaterii „propagandei LGBTIQ+”. Prin formularea sa, reacția Parlamentului European indică faptul că instituția vede hotărârea CJUE nu doar ca pe un verdict într-un litigiu punctual, ci ca pe un reper pentru confruntarea dintre ordinea juridică a Uniunii și legislațiile naționale considerate incompatibile cu drepturile fundamentale și cu valorile prevăzute în tratate. În același timp, accentul pus pe implementare arată că, din perspectiva Parlamentului, verdictul Curții deschide acum o etapă nouă, cea a transpunerii efective a hotărârii în drepturi concrete pentru comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria. Dosarul privind legea ungară din 2021 se înscrie într-un conflict mai amplu dintre instituțiile europene și Budapesta pe teme de stat de drept, drepturi fundamentale și respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 TUE. Potrivit Parlamentului European, procedura articolului 7 privind Ungaria, inițiată în 2018, rămâne cadrul politic mai larg în care sunt analizate aceste evoluții. Hotărârea invocată de Parlament este prezentată drept relevantă nu doar pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+ în Ungaria, ci și pentru raportul dintre instrumentele politice și cele judiciare ale Uniunii în apărarea valorilor sale fundamentale. Mesajul transmis de instituție este că jurisprudența Curții poate deveni un instrument direct în cazuri de încălcări grave și sistematice.