Parlamentul European se opune eliminarii sistemului de interventie la cereale

Parlamentul European a cerut, joi, Comisiei Europene să-şi reconsidere propunerea privind eliminarea în acest an a sistemului de intervenţie pe piaţa cerealelor şi a solicitat o perioadă de tranziţie de trei ani, se arată într-un comunicat remis de Parlamentul European, joi, pentru NewsIn.

"Deputaţii estimează că suprimarea dintr-o dată a regimului de intervenţii, încă din campania curentă, ar afecta în special noile state membre. Ei propun limite pentru cantităţile de cereale achiziţionate prin sistem de intervenţie de până la două milioane de tone pentru campania 2007/2008, un milion de tone în 2008/2009 şi eliminarea mecanismului de intervenţie din 2009", se precizează în comunicatul Parlamentului European.

Deputaţii doresc, totodată, ca "Executivul să prezinte, până la cel târziu 31 decembrie 2008, un raport care să menţioneze evoluţia pieţei cerealelor, situaţia economică a sectorului şi propuneri de suprimare sau extindere a regimului de intervenţii, cu noi propuneri legislative".

"Agricultorii români au semănat deja cultura de porumb şi este nedrept faţă de ei ca în cazul unor surplusuri neabsorbite de piaţă să nu beneficize de plasa de siguranţă ce o reprezintă stocul de intervenţie", a declarat europarlamentarul român Monica Iacob-Ridzi.

Sistemul european de intervenţie pentru cereale constă într-un preţ unic de 101,31 euro pe tonă, achitat agricultorilor care-şi vând recoltele pentru stocarea lor publică.

Comisia Europeană menţionează că stocurile comunitare s-au ridicat, în 2005/2006, la 5,6 milioane de tone şi că ele ar putea atinge, până în 2013, la 15,6 milioane de tone. Conform Comisiei, producătorii din regiunile unde costurile de producţie sunt mai puţin ridicate, şi care sunt îndepărtaţi de principalele zone de consum (în special Ungaria), sunt interesaţi mai degrabă să vândă în sistem de intervenţie, decât să exporte.

Uniunea Europeană cu 27 State Membre produce în medie peste 60 milioane de tone de cereale pe an. Franţa este primul producător, cu circa 13 milioane tone, urmată de Italia şi România (circa 10 milioane tone fiecare) şi Ungaria (9 milioane tone).