Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a recomandat acordarea descărcării de gestiune pentru execuția bugetului Comisiei Europene aferent anului financiar 2024, dar a însoțit această decizie de un avertisment ferm privind regresul statului de drept în mai multe state membre, lipsa de transparență în utilizarea fondurilor din Facilitatea de Redresare și Reziliență și persistența unor riscuri serioase pentru buna gestiune a fondurilor UE. Recomandarea privind descărcarea a fost adoptată cu 18 voturi pentru și 10 împotrivă, iar rezoluția care o însoțește a fost adoptată cu 21 de voturi pentru și șapte împotrivă.

Pe scurt

1. Comisia CONT recomandă acordarea descărcării de gestiune pentru Comisia Europeană pentru exercițiul bugetar 2024.
2. Eurodeputații spun că regresul statului de drept, corupția sistemică și atacurile asupra drepturilor fundamentale afectează direct gestionarea corectă a fondurilor UE.
3. Parlamentul cere Comisiei să meargă dincolo de monitorizare și să folosească integral instrumentele disponibile, inclusiv suspendarea totală a fondurilor europene acolo unde este necesar.
4. Eurodeputații contestă lipsa unor informații complete și fiabile privind beneficiarii finali ai fondurilor din Facilitatea de Redresare și Reziliență și avertizează cu acțiuni legale dacă aceste date nu sunt publicate.
5. Deși rata generală de eroare a scăzut de la 5,6% în 2023 la 3,6% în 2024, Parlamentul avertizează că această scădere nu dovedește automat o îmbunătățire reală a managementului financiar.

Prin poziția adoptată marți, Comisia CONT trimite un semnal dublu. Pe de o parte, nu blochează formal descărcarea de gestiune pentru Comisie și nici pentru agențiile UE. Pe de altă parte, transformă procedura într-o platformă de presiune politică asupra Comisiei Europene, cerând o reacție mai dură în dosarele legate de statul de drept și de utilizarea fondurilor europene în statele membre unde persistă probleme sistemice. Textul rezoluției spune explicit că derapajele continue privind statul de drept, corupția sistemică și atacurile asupra drepturilor fundamentale au un impact direct asupra bunei gestiuni financiare a fondurilor UE. Eurodeputații cer Comisiei să nu se limiteze la monitorizare și să folosească pe deplin instrumentele de care dispune. În formularea rezoluției, acest lucru include inclusiv suspendarea totală a fondurilor UE atunci când riscurile o justifică. Membrii Comisiei CONT spun, de asemenea, că dispozițiile privind statul de drept ar trebui să se aplice și țărilor terțe care participă la programe europene. Mesajul politic este că protecția bugetului european nu mai poate fi separată de calitatea instituțională a statelor și de capacitatea lor de a garanta controlul legal și transparent al banilor publici. Unul dintre cele mai sensibile puncte din rezoluție privește Facilitatea de Redresare și Reziliență. În linie cu avertismentele formulate și în trecut, eurodeputații spun că lipsesc în continuare informații fiabile și complete despre destinatarii finali ai fondurilor RRF. Potrivit textului adoptat în comisie, interpretarea Comisiei asupra noțiunii de „beneficiar final” intră în contradicție cu legislația existentă. Din acest motiv, Parlamentul cere publicarea unei liste armonizate, lizibile automat și complete a beneficiarilor finali și a contractorilor pentru toate instrumentele relevante. Comisia CONT avertizează că, în cazul în care Comisia nu oferă acces la aceste informații, Parlamentul va lua în calcul toate măsurile corespunzătoare în limitele prerogativelor sale, inclusiv acțiuni legale. Rezoluția atacă și concluzia confortabilă care s-ar putea desprinde din reducerea ratei generale de eroare. Parlamentul salută scăderea de la 5,6% în 2023 la 3,6% în 2024, dar avertizează că acest recul nu înseamnă neapărat o ameliorare reală a gestionării financiare. În evaluarea eurodeputaților, scăderea ar putea fi explicată și prin factori conjuncturali, cum ar fi închiderea cheltuielilor de urgență legate de pandemia de COVID-19 și un nivel relativ scăzut de implementare bugetară în 2024. În plus, membrii Comisiei CONT atrag atenția că în politica de coeziune rata de eroare rămâne ridicată, la 5,7%, chiar dacă a coborât de la 9,3% în 2023. Această observație este legată și de dezbaterea mai largă privind viitorul model de cheltuire a banilor europeni. Eurodeputații se declară preocupați de propunerile privind un nou model de cheltuire în viitorul buget multianual al UE, model care s-ar baza și mai mult pe sistemele de control ale statelor membre, deși problemele persistente privind rata ridicată a erorilor nu au fost încă rezolvate în mod adecvat. Cu alte cuvinte, CONT avertizează că o descentralizare suplimentară a responsabilității financiare ar putea amplifica vulnerabilitățile deja existente, dacă nu este însoțită de garanții mai puternice. Rezoluția ridică și problema modului în care Comisia raportează cheltuielile climatice. Eurodeputații spun că mai multe rapoarte ale Curții Europene de Conturi au arătat că efectele climatice pozitive ale cheltuielilor UE au fost supraestimate în mod sistematic de Comisie. Pentru a maximiza impactul finanțărilor europene în domeniul climei și biodiversității, membrii CONT cer îmbunătățirea monitorizării și raportării rezultatelor. Mesajul aici nu este doar unul tehnic, ci și politic, pentru că pune sub semnul întrebării credibilitatea contabilizării contribuției bugetului UE la obiectivele verzi. Raportorul Daniel Freund a formulat în termeni direcți presiunea politică exercitată de Parlament. Daniel Freund a declarat că „Astăzi, Parlamentul European a transmis un mesaj clar și lipsit de echivoc privind responsabilitatea și statul de drept prin decizia sa referitoare la descărcarea de gestiune a bugetului Comisiei Europene pentru 2024. În privința Facilității de Redresare și Reziliență, am arătat clar că eșecurile continue de transparență sunt inacceptabile. Comisia trebuie să furnizeze o listă completă a beneficiarilor finali până la 31 decembrie, altfel se va confrunta cu o acțiune în justiție. Am obținut, de asemenea, un pas important înainte în abordarea preocupărilor privind statul de drept în Slovacia. Parlamentul solicită Comisiei să declanșeze mecanismul de condiționalitate privind statul de drept pentru a proteja fondurile UE de utilizarea abuzivă. În privința Ungariei, Parlamentul a mers mai departe ca niciodată, cerând suspendarea totală a fondurilor UE dacă nu există progrese tangibile privind statul de drept. Aceste decizii subliniază angajamentul nostru ferm de a apăra valorile UE și de a proteja banii contribuabililor.” Referirea explicită la Slovacia și mai ales la Ungaria arată că procedura de descărcare de gestiune este folosită și ca instrument de semnal politic către Comisie. În cazul Ungariei, formularea privind suspendarea completă a fondurilor în absența unor progrese tangibile este una dintre cele mai ferme adoptate până acum în această procedură. În cazul Slovaciei, Parlamentul sugerează că sunt necesare instrumente mai ferme pentru a preveni riscul de utilizare abuzivă a fondurilor europene în contextul unor probleme mai largi privind statul de drept. Din punct de vedere procedural, votul din CONT nu închide procesul. Parlamentul European urmează să voteze în plen, în sesiunea din aprilie de la Strasbourg, toate deciziile privind descărcarea de gestiune și rezoluțiile aferente. Abia după acel vot se va vedea dacă mesajul comisiei parlamentare este confirmat politic la nivelul întregului Parlament. Totuși, chiar înaintea plenului, textul adoptat în comisie conturează deja clar direcția politică, descărcarea de gestiune nu este tratată ca o formalitate contabilă, ci ca un instrument de control asupra modului în care Comisia gestionează fondurile europene și reacționează la încălcările statului de drept. Procedura de descărcare de gestiune este unul dintre principalele mecanisme prin care Parlamentul European exercită control democratic asupra modului în care este executat bugetul Uniunii. Pe baza rapoartelor Comisiei Europene și ale Curții Europene de Conturi, Comisia pentru control bugetar examinează implementarea bugetului într-un anumit an financiar și recomandă dacă descărcarea de gestiune ar trebui acordată sau nu. Rezoluția care însoțește această decizie conține observații și recomandări politice și tehnice privind modul de gestionare a fondurilor. Refuzul descărcării de gestiune sau condiționarea politică a acesteia poate avea consecințe importante, de la măsuri corective și controale financiare mai stricte până la efecte politice directe asupra Comisiei și asupra statelor membre vizate. În acest caz, mesajul Comisiei CONT este că reducerea formală a ratei de eroare nu este suficientă pentru a acorda un certificat de bună purtare executivului european și că protecția banilor UE depinde tot mai clar de transparență, trasabilitate și respectarea statului de drept.