După ce şi-au dat seama că nu prea ştiu la ce categorie să-şi încadreze produsele, că nu au fost bine definiţi termenii de consumator şi comerciant, iar termenele de plată sunt greu de respectat, furnizorii vor să modifice legea. În mare, au ajuns la ideea că ar fi mai bine ca fiecare producător să-şi negocieze contractul, inclusiv termenele de efectuare a plăţilor.
"Există un proiect de modificare a Legii 321/2009 la Camera Deputaţilor. Sunt propunerile mai multor patronate din industria alimentară pentru a corecta hibele legii, înainte ca acestea să producă primele efecte", a declarat pentru Business Standard Mihai Vişan, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). Acesta adaugă că amendamentele vizează redefinirea termenilor de consumatori şi comercianţi, în condiţiile în care actualul act normativ nu prevedea nimic legat de reţelele de cash&carry, care, practic, au fost omise. În acelaşi timp, Vişan declară că este contraproductiv să fie fixate termene maxime de plată, în condiţiile în care "fiind restrictivi, există riscul ca retailerii să aducă produse din import”. Ar fi mai bine “ca termenul de plată să rămână la negocierea părţilor”, susţine Vişan.
Contactaţi de Business Standard reprezentanţii Asociaţiei marilor Reţele Comerciale din România nu au oferit comentarii legate de amendamente. La rândul său, Sorin Minea, preşedintele Patronatului din Industria Alimentară Romalimenta precizează că termenele sunt artificiale, fiind greu de găsit o cale care să împace pe toată lumea. O variantă ar fi introducerea bonusului, defint în proiectul de lege aflat la Camera Deputaţilor ca fiind avantajul financiar direct oferit de către furnizor comerciantului, raportat la vânzările realizate şi aplicat la preţul de listă la furnizor. Nemulţumiţi de Legea Comerţului sunt şi producătorii de vinuri care susţin că acesta a fost încadrat la categoria produselor alimentare proaspete, ceea ce presupune ca plata de către comerciant să se facă în termen de 12 zile.
"Sunt o serie de erori care trebuie remediate. Vinul, de exemplu, este văzut ca produs alimentar proaspăt, iar plata ar trebui să fie făcută în termen de 12 zile, ceea ce este foarte greu. Ar fi mai bine să existe termene de plată negociate de fiecare”, a precizat Ovidiu Gheorghe, director general al patronatului Viei şi Vinului (PNVV).
Codul de Bune Practici sau Legea comerţului cu produse alimentare a fost promulgată în data de 14 octombrie de către preşedintele României, Traian Băsescu. Producătorii au retailerii la dispoziţie două luni pentru a renegocia contractele aflate în vigoare.
Legea Comerţului a iscat de circa un an discuţii aprinse între producători şi retaileri.
Potrivit legii, comercianţilor le este interzis să impună furnizorului plata de servicii care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare.
De asemenea, le este interzis să vândă produse în pierdere, la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie. Conform actului normativ, retailerul nu poate solicita furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ final mai mic sau egal cu cel la care a achiziţionat el însuşi produsele respective. Totodată, delistarea de către comerciant a unui produs al furnizorului va trebui să se realizeze prin notificare prealabilă cu două luni înainte.
Motive pentru care nu se aplică legea:
- termenele de plată
- definirea termenilor de consumator şi comerciant
- definirea termenului de produs
- omiterea includerii reţelelor cash&carry
Propuneri amendamente privind:
- definiţie consumator
- definiţie comerciant
- definiţie cost de achiziţie la comerciant
- introducere bonus
- termenul de plată
Plată
> Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate se stabileşte prin negocierea contractului
Sursa: Proiect de Lege pentru modificarea legii 321/2009
