Aplicat la nivelul intregii industrii, indicatorul arata cu cat a contribuit sistemul de pensii romanesc la volumul asigurarilor, din punct de vedere al efectului pe termen lung, si plaseaza aceasta cifra la mai mult de patru miliarde euro. Insa abilitatea de-a transforma activele administrate in venituri depinde mai departe de nivelul comisioanelor, de bonitatea participantilor si de randamentele obtinute.
Astfel, ca valoare de piata, portofoliile se situeaza la o valoare de cateva ori mai mica. Ofertele de vanzare facute imediat dupa sfarsitul campaniei de aderare de jucatorii mici de pe piata, intre 150 si 200 de euro pe participant, plaseaza nivelul total al pietei la 600-800 milioane de euro, cifra care depaseste cu putin valoarea totala a investitiilor initiale, evaluate la 500 milioane de euro.
Totusi, lichiditatea portofoliilor nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor, iar cele mai mici patru dintre cele 18 fonduri initiale au parasit deja piata, fara pretentii. Participantii de la Marfin, Zepter, AG2R si MKB au fost redistribuiti gratuit catre celelalte fonduri.
In continuare, au ramas patru fonduri in situatia in care trebuie fie sa creasca spectaculos, fie sa cumpere alte fonduri, fie sa se lase preluate. Este vorba despre KD Fond de Pensii, Prima pensie, OTP si Bancpost, care au, fiecare, mai putin de jumatate din baremul minim de 50.000 de participanti, pe care trebuie sa il indeplineasca in termen de trei ani pentru a ramane active pe piata.
Din acest punct de vedere, orice combinatie de fuziuni in aceasta zona poate duce la aparitia a cel mult un fond viabil. Astfel, la sfarsitul celor trei ani, pe piata vor ramane zece, maximum 11 fonduri de pensii, fata de cele 18 initiale.
Insa o alta conditie de viabilitate nu depinde de marimea fondului, fiind legata doar de indeplinirea unui nivel minim de profitabilitate in raport cu media pietei. Primele doua luni de administrare au adus randamente intr-o plaja destul de larga, intre 6 si -5%, evolutie care nu contureaza nici un trend clar.
Potrivit mai multor surse din piata, rezultatele obtinute au fost influentate si de modul in care au fost incasate comisioanele sau de plata in avans a unor dobanzi bancare. Totusi, aceste metode influenteaza doar partial randamentul raportat la final, iar efectele se vor estompa dupa aproximativ jumatate de an de administrare. De asemenea, randamentele obtinute pana acum sunt aplicabile pentru numai doua contributii lunare, ceea ce inseamna ca vor avea o influenta din ce in ce mai mica in raportarile viitoare.
Pe de alta parte, in conditiile unor dobanzi mari oferite pentru depozite si titluri de stat, care constituie cea mai mare parte a plasamentelor de pe Pilonul II, ca si ale unor investitii in scadere pe bursa, pierderile lunare risca sa devina o regula, in conditiile in care randamentele obtinute sunt compensate in jos de comisioanele de administrare. Potrivit reprezentantilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, sistemul este lasat “sa se aseze si sa se rodeze” in primii doi ani.
Primele concluzii ale pietei au fost sub asteptari. Pe langa randamentele mici de pe piata, administratorii au descoperit ca salariile medii ale participantilor sunt mai mici decat media nationala, iar ponderea conturilor goale depaseste prognozele.
Salariul mediu net al participantilor activi la fondurile de pensii de pe Pilonul II a fost, in luna mai, de 300 de euro, sub salariul mediu pe economie, care s-a apropiat de 350 de euro, pe fondul categoriei restranse de varsta a celor care pot contribui si al unei ponderi de 21,5% a participantilor pentru care nu s-au efectuat plati.
Contributia medie a fost de 8,31euro, cu un maximum de 10,35 euro la BRD, cu aproape 60% mai mult decat minimul de 6,42 euro platiti in contul participantilor la fondul Prima pensie. Sumele reprezinta echivalentul a 2% din salariile medii brute. Administratorii de
fonduri de pensii obligatorii (Pilonul II) au incasat ieri contributii de 97,6 milioane de lei (27,2 milioane de euro) aferente lunii mai, cu 5,7% mai putin fata de aprilie. Astfel, cei 14 administratori din piata vor ajunge, dupa ce vor primi si contributiile pe luna mai, la incasari totale de 289,4 milioane de lei (peste 81 milioane de euro). Numarul participantilor pentru care s-au incasat contributii a fost de 3,27 milioane, din cei peste 4,16 milioane de clienti inregistrati, ca urmare a celor 881.000 de conturi goale. Fenomenul conturilor goale, insemnand participanti pentru care nu se fac plati, a determinat miscari si consolidari in clasament, in sensul ca topul dupa activele administrate consemneaza schimbari substantiale fata de cel intocmit in functie de numarul de clienti. Din punctul de vedere al cauzelor, se remarca o calitate mai buna a portofoliilor, in cazul fondurilor legate de grupuri financiar-bancare, in timp ce, la polul opus, cele mai slabe portofolii le au companiile care au preferat sa vanda preponderent prin brokeri.
Pe langa efectul direct - incasarile mai mari -, strategiile de vanzari bune au si un efect colateral pe Pilonul III. Astfel, fondurile de pensii care au deja cli- enti cu venituri mari si o forta de vanzari bine instruita au folosit aceste avantaje pentru a intra pe piata pensiilor facultative sau au suficiente argumente pentru a o face in perioada imediat urmatoare. “Succesul obtinut pe piata pensiilor private printr-o pozitionare in Top 5 administratori de pensii si decizia actionarului principal al companiei, Eureko, de a investi inca 3,2 milioane de euro in compania de pensii sunt motive intemeiate pentru a activa si pe piata pensiilor facultative”, explica directorul Interamerican Pensii, Besim Jawad. De asemenea, isi mai prgatesc intrarea pe aceasta piata Generali, care a ocupat locul al III-lea pe pensii obligatorii, si BRD, ai carei clienti de pe Pilonul II au cele mai mari salarii. Liderii pietei Pilonului II, ING si Allianz, sunt principalii jucatori si pe Pilonul III, cel de-al treilea jucator mare fiind BCR, posesorul unuia dintre cele mai bune portofolii de pe Pilonul II. Pe de alta parte, Aviva, care a performat sub asteptari pe Pilonul II, nu a reusit sa se impuna ca lider pe Pilonul III, ramanand tot in zona jucatorilor medii.
Estimarile facute de autoritatile de supraveghere si de jucatorii din piata arata ca, pana la sfarsitul acestui an, numarul total al participantilor ar putea ajunge la o cifra situata la cel putin 200.000. Insa evolutia va depinde si de cum va evolua pragul de deductibilitate, care in prezent este de 200 de euro pe an, atat pentru angajat, cat si pentru angajator. La nivelul de 200 de euro, incasarile totale ar urma sa se situeze la minimum 40 milioane de euro, incepand cu anul viitor. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a propus un nivel progresiv de deduceri, care sa ajunga la un maxim de 2.000 de euro pe an.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
