Pensiile care vor dispărea din România

Unele pensii ar putea dispărea definitiv din România, dacă autoritățile vor lua o decizie oficială în acest sens.

Autoritățile române susțin că eliminarea pensiilor speciale va deveni, în sfârșit, realitate, în ciuda obstacolelor legale ridicate de Curtea Constituțională a României (CCR), care a declarat măsura neconstituțională.

Presiunea este mare, în special din partea Comisiei Europene, care a sancționat deja România prin blocarea parțială a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza întârzierii în implementarea reformei pensiilor speciale.

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, autoritățile lucrează în prezent la două scenarii prin care pensiile speciale ar putea fi ajustate semnificativ sau eliminate treptat, într-un mod compatibil cu cerințele europene și cu deciziile CCR.

Două soluții analizate pentru reforma pensiilor speciale

Reforma pensiilor speciale este una dintre condițiile-cheie (jaloane) asumate de România în cadrul PNRR. În prezent, cererea de plată cu numărul 3 din acest program european este suspendată parțial, iar principalul motiv este neîndeplinirea acestui angajament. Statul român are la dispoziție o perioadă de șase luni de la primirea oficială a notificării Comisiei Europene pentru a remedia situația.

„România riscă să piardă 231 de milioane de euro dacă nu reușim să implementăm această reformă importantă pentru echitatea socială”, a declarat Marcel Boloș într-o conferință organizată la Palatul Parlamentului.

Ministrul a explicat că sunt analizate două direcții de acțiune:

1. Impozitarea progresivă a pensiilor speciale – Se are în vedere aplicarea unui impozit suplimentar pentru pensiile care depășesc un anumit plafon, însă acest plafon urmează să fie stabilit în funcție de simulările efectuate de Ministerul Finanțelor. Măsura ar face parte dintr-un pachet mai amplu de reformă fiscală, care este, la rândul său, o cerință a PNRR.
2. Recalcularea pe baza contribuției și veniturilor reale – A doua opțiune propusă este inspirată de un model elaborat de experții Băncii Mondiale. Aceasta presupune modificarea procentului din venitul brut care se transformă în pensie, precum și ajustarea stagiului de cotizare. În prezent, beneficiarii pensiilor speciale primesc până la 85% din venitul brut, calculat pe baza celor mai buni cinci ani de activitate, o formulă considerată inechitabilă comparativ cu sistemul public de pensii.

„Discutăm despre o ajustare atât a procentului, cât și a stagiului de cotizare. Trebuie să găsim o formulă sustenabilă, acceptată de Comisia Europeană, care să reducă dezechilibrul actual dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate”, a mai spus Boloș.

Presiuni interne și externe pentru echitate în sistemul de pensii

Subiectul pensiilor speciale este unul dintre cele mai controversate în spațiul public, generând nemulțumire din partea cetățenilor care contribuie la sistemul public și primesc pensii modeste. În același timp, oficialii europeni cer României să corecteze acest dezechilibru pentru a debloca accesul complet la fondurile din PNRR.

În concluzie, chiar dacă deciziile Curții Constituționale complică implementarea reformei, Guvernul pare determinat să găsească o soluție viabilă, fie prin impozitare progresivă, fie prin recalculare conform principiului contributivității. Termenul de șase luni va fi esențial pentru ca România să demonstreze că își respectă angajamentele și că pune echitatea socială pe primul plan.