Legea pensiilor a creat o apriga disputa in randul clasei politice si economice. Pe de o parte, exista cei care sustin ca legea este benefica si sustenabila, ca Romania poate suporta dublarea pensiei unui numar de circa sase milioane de persoane. Pe de alta parte, exista tabara celor care contesta aceasta decizie legislativa, argumentand ca tara noastra nu are resursele necesare pentru a pune in aplicare decizia in cauza.
In toata aceasta disputa, Guvernul nu a catadicsit sa realizeze un studiu detaliat asupra surselor de finantare a majorarii pensiilor. Mai mult, in scrisoarea trimisa marti, 17 iulie, presedintelui Romaniei, marirea pensiilor este argumentata, ca si pana acum, prin referire la estimarile realizate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP). Fara sa se apeleze la un studiu de impact. De altfel, Ion Ghizdeanu, presedintele CNP, considera ca nici nu era necesar un asemenea studiu in conditiile in care Guvernul s-a folosit de prognozele clasice realizate de CNP.
Dezbaterea din jurul cresterii pensiilor s-a concentrat, in mod special, asupra surselor de finantare ce ar sta la baza acestei majorari. Sustinatorii acesteia, in special cei care au contribuit la realizarea acestei masuri legislative, considera ca exista resurse pentru a sprijini aceasta decizie. Iar argumentul principal este dat de estimarile macroeconomice realizate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP) privind cresterea economica din urmatorii ani, cresterea numarului de salariati etc.
Chiar ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a declarat, in urma cu cateva saptamani, ca resursele majorarii pensiilor vor fi asigurate de cresterea economica, avansul salariilor, numarul mai mare de salariati, imbunatatirea incasarilor bugetare si unele transferuri din bugetul de stat, la bugetul asigurarilor sociale. Aceasta opinie a fost impartasita si de ministrul Muncii, Paul Pacuraru.
"Toti indicatorii macroeconomici prezentati de Comisia Nationala de Prognoza (CNP) arata o crestere economica care permite marirea pensiilor. Pe aceste prognoze s-a bazat luarea deciziei de a majora pensiile. Dupa 2008, Guvernul care va veni isi va stabili prioritatile. Daca printre acestea este si majorarea pensiilor, atunci vor gasi surse de finantare", a declarat, pentru Business Standard, Paul Pacuraru, ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse.
Potrivit datelor furnizate de CNP, in perioada 2009-2013, Romania va inregistra o crestere economica intr-o medie anuala de aproape 6% pe an, iar numarul locurilor de munca va creste cu 400.000, ceea ce garanteaza majorarea pensiilor in 2008. "Efectele dezvoltarii economice, a castigurilor salariale si a numarului de salariati vor permite, in anul 2008, o crestere a pensiilor cu 43% fata de nivelul actual si, in consecinta, cresterea punctului de pensie de la 396 de lei la 568 de lei, respectiv 37,5% din salariul mediu brut. Totusi, aceste date sunt insuficiente, iar in lipsa unei proiectii bugetare multianuale, problema resurselor pentru pensii ramane nerezolvata. De-abia la prezentarea bugetului, pe 25 iulie, ministrul Vosganian a adaugat cateva informatii sumare despre bugetul pensiilor de anul viitor: 31 miliarde de lei (zece miliarde de euro), cu noua miliarde de lei (2,9 miliarde de euro) mai mult fata de cat ne-au costat pensiile in cursul acestui an. Insa problema surselor de finantare tot a ramas in picioare, pentru ca Ministerul de Finante n-a facut nicio referire la aceasta parte.
Pe de alta parte, exista numeroase critici care afirma ca datele prezentate de Guvern sunt fie nerealiste, fie se va apela la alte resurse financiare, in speta la bani de la buget sau la cresterea unor impozite. In plus, ar putea aparea alte efecte, cum ar fi cresterea inflatiei sau a deficitului de cont curent. "Majorarea pensiilor nu are un fundament real in plan economic, deoarece se bazeaza pe ipoteze extraordinar de optimiste. Mai ales cand exista atatea probleme. Deficitul de cont curent se dubleaza, dar ministrul Vosganian este total impasibil la acest lucru. Pentru cresterea pensiilor exista doua variante: fie majoreaza unele taxe, fie dau bani de la buget si se accentueaza deficitul bugetar", considera Daniel Daianu, fost ministru de Finante.
Daca pentru marirea pensiilor se vor lua bani de la buget, lucru cel mai probabil dupa spusele analistilor, atunci este posibila o majorare a deficitului bugetar de unu-doua procente. De asemenea, ne putem astepta la o crestere a presiunilor si asupra deficitului de cont curent. "Daca Guvernul ia bani de la buget pentru aceasta majorare, este posibil ca deficitul sa creasca cu circa 1%", a precizat Aurelian Dochia, director general la BRD Corporate Finance, pentru Business Standard.
Accentul disputei este insa mutat partial de analistul economic Matei Paun, care este de parere ca important nu este neaparat faptul ca aceasta masura ar putea avea un caracter inflationist sau ca va umfla si mai mult deficitul bugetar. Paun apreciaza ca ar fi fost necesar ca, initial, sa fi fost constituit un set de prioritati pe mai multi ani si de analizat daca marirea pensiilor face parte din aceste prioritati. "Important nu este daca aceasta masura va avea un efect inflationist sau daca va avea impact asupra deficitului bugetar. Orice cheltuiala are acum impact asupra deficitului bugetar. Eu cred ca ar fi fost mult mai important sa fi stabilit un set de prioritati si sa vedem daca majorarea pensiilor face parte din aceste prioritati. Pentru acest lucru ar fi fost necesar, de asemenea, ca Guvernul sa fi pus la punct un program bugetar multianual, unde sa fie stabilite prioritati, proiecte, initiative pe termen lung", a declarat, pentru Business Standard, analistul Matei Paun.
O opinie transanta in acest sens a fost exprimata de Ionut Dumitru, analist sef la Raiffeisen Bank Romania. Acesta considera ca toate discutiile din jurul acestui subiect ar fi trebuit sa se poarte doar in prezenta unui studiu detaliat al surselor de finantare, fapt care nu s-a intamplat. "Guvernul nu a prezentat pana acum un studiu exact in care sa apara precis sursele de finantare. Nu am vazut nicio cifra prezentata de Guvern referitoare la marirea pensiilor. In lipsa acestora, toata aceasta dezbatere, avem bani, nu avem bani pentru pensii, pare fara sens", a precizat, pentru Business Standard, analistul bancii austriece.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
