Sumele colectate din impozitarea speculaţiilor imobiliare ar aduce la bugetul de stat zeci de miliarde de euro. Ele ar putea acoperi fără probleme finanţarea oricărui scenariu de majorare a pensiilor, însă guvernanţii ignoră posibilitatea deoarece au interese, susţine avocatul Gabriel Biriş. Nu cunosc tranzacţii imobiliare care să aducă un profit mai mic de 100%, iar la bugetul de stat ajunge maximum o zecime din această sumă, a menţionat Biriş.
El nu exclude posibilitatea ca guvernanţii să prefere majorarea unor accize sau creşterea preţurilor administrate, în loc să ridice impozitul pe speculaţii imobiliare, la nivelul cotei unice de 16%. În prezent, tranzacţiile cu imobile se taxează cu 2%, în vreme ce impozitul pe venit şi pe profit este de opt ori mai mare.
"Eu nu mă refer la vânzarea unei garsoniere aici, ci la tranzacţii imobiliare mari. Tranzacţiile firmelor cu active imobiliare sunt impozitate cu 16%, au deci regimul fiscal al afacerilor. Deşi vânzarea de către persoane fizice a unei proprietăţi achiziţionate într-un interval mai mic de trei ani este impozitată cu 3% din valoarea tranzacţiei, Codul fiscal limitează aplicarea cotei de 2% la acele schimburi imobiliare a căror valoare este mai mică de 200.000 lei, sumă echivalentă cu aproximativ 62.000 euro. Pentru tranzacţiile care depăşesc 200.000 lei se impozitează cu suma de 6.000 lei plus o cotă de 2% din diferenţa de valoare. Se ajunge astfel, ca o proprietate de un milion de euro să se impoziteze cu o cotă apropiată de nivelul de 2%. Aceste tranzacţii pot fi descrise ca fiind speculaţii imobiliare", a explicat Gabriel Biriş.
Deşi Codul Fiscal pare a face o distincţie între tranzacţiile imobiliare speculative şi vânzările ocazionale de case sau terenuri, Biriş spune că în realitate majoritatea acestora au caracter speculativ, din pesrpectivă fiscală. De aceea, pentru a atrage resz’urse la bugetul de stat pentru învăţământ sau infrastructură este nevoie de o reformă coordonată a Codului Fiscal şi de o ajustare a taxelor.
Potrivit ministrului economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, pentru a creşte pensiile este nevoie de şase miliarde 400 de milioane de euro. Efortul financiar al statului va fi mai mare în 2008, în condiţiile în care introducerea pilonului II va costa 674 milioane de lei.
