Veniturile obtinute de persoanele fizice din vanzarea bunurilor din patrimoniul personal se impoziteaza cu 2-3% din venit, in timp ce veniturile din vanzarea proprietatilor imobiliare, dar intr-o forma comerciala, au o impozitare de 16%.
“Daca vand zece case intr-un an si fac din asta un business, ar trebui sa ma inregistrez ca firma si sa platesc cota unica. Insa cei mai multi se inscriu ca persoane fizice si platesc taxe de zece ori mai mici”, spune Gabriel Sincu, senior tax manager in cadrul firmei de consultanta si audit Mazars Hemmelrath. Potrivit acestuia, la fiecare proiect imobiliar de un milion de euro, antreprenorii persoane fizice platesc un impozit de circa 20.000 de euro, in timp ce ar trebui sa plateasca aproape 200.000 de euro, cu tot cu TVA.
“Nu exista niciunde o reglementare clara care sa spuna unde se trece granita intre bunurile cu caracter personal si business. Reglementarea actuala spune ca sunt businessuri cele care au «caracter de continuitate», insa sintagma respectiva nu este bine definita”, explica Sincu. Potrivit acestuia, strategia fiscala ar trebui sa fie construita in jurul cotei unice, si e normal ca sectorul imobiliar, unde randamentele sunt foarte mari, sa fie favorizat. Comunitatea consultantilor face lobby in acest moment pentru remedierea situatiei. “Impactul acestei practici asupra bugetului de stat este urias, acesta fiind pagubit de circa 400-500 milioane de euro”, spune Gabriel Biris, avocat, managing partner la firma Biris, Goran&Asociatii.
Potrivit acestuia, sistemul de impozitare este defectuos si favorizeaza speculatiile - a generat un comportament incorect al dezvoltatorilor din domeniul imobiliar. “Nu doar la impozitul pe venit se produc speculatiile, ci si la impozitul pe cladiri. Cladirile de birouri sau hotelurile care functioneaza pe persoane fizice au un regim de impozitare de o suta de ori mai mic decat in mod normal”, explica Biris. Afacerile imobiliare facute pe persoane fizice au o pondere semnificativa in businessul total din zona de real estate.
