Peste 1.600 de persoane au participat la deschiderea Festivalului Internaţional de Film Transilvania

Pe lângă cele 1.400 de scaune puse la dispoziţie de organizatori în spaţiul delimitat din faţa ecranului amplasat în Piaţa Unirii, peste 200 de persoane s-au adunat în jurul zonei îngrădite pentru a participa la eveniment.

Înainte de a începe proiecţia filmului, organizatorii au pregătit o avanpremieră a evenimentului special care va avea loc duminică la Castelul Banffy, unde chitaristul american Gary Lucas va acompania live pelicula lui George Melford – Dracula, regizată în 1931.

De asemenea, au fost omagiaţi, prin scurte filmuleţe de prezentare, actorul Jean Constantin, care a decedat de curând, şi criticul Ron Holloway, care a decedat în 2009 şi a fost printre primii cei mai înfocaţi susţinători ai festivalului de film clujean.

Mihai Chirilov, directorul artistic al TIFF, a afirmat că motivul pentru care a ales Soul Kitchen – care a câştigat la Festivalul de la Veneţia Premiul Special al Juriului – pentru că este “cea mai potrivită declaraţie de dragoste pentru toţi cei care pun cu adevărat suflet în ceea ce fac", iar aici include şi echipa festivalului şi pe spectatori. 

În ultima parte a discursului său, directorul festivalului, Tudor Giurgiu, a ţinut să atragă atenţia autorităţilor locale şi firmelor clujene că trebuie să se alăture proiectului TIFF pe termen lung, pentru că festivalul poate fi unul din pilonii de bază, alături de Teatrul Maghiar din Cluj, care ar duce la numirea Clujului drept Capitală Culturală Europeană. Totodată, Giurgiu a spus că în 10 ani TIFF-ul ar trebui să fie unul din cele mai importante şi respectate festivaluri de film din Europa.

“Cred că e pentru ultima dată când putem face acest festival în condiţiile în care le-am avut în 2009 sau 2010. Festivalul e asimilat de multă lume drept evenimentul port-drapel al oraşului din punct de vedere cultural. Alţii vorbesc foarte des e TIFF când vine vorba de brand-ul Clujului/.../ Personal eu nu mi-am propus să fac un lucru uşor, de mântuială, în momentul în care am început festivalul. Am, cred, o viziune destul de coerentă, un gând foarte precis: peste 10 ani cred că TIFF-ul ar trebui să ajungă unul din festivalurile de film cele mai importante şi respectate din Europa. Echipa TIFF, formată din 135 de oameni – fără să pun la socoteală voluntarii cărora le mulţumesc - cu toţii avem nişte standarde foarte ridicat de lucru: lucrăm cu cei mai buni profesionişti, nu facem rabat nici la muncă nici la calitate. Vrem să oferim clujenilor o experienţă de festival profesionist, departe de şuşele dâmboviţene la care am luat parte ani de-a rândul sau ale celor care cred că festivalurile se fac pe genunchi, aducând filme pe DVD şi păcălind publicul”, a spus Giurgiu, subliniind că Clujul poate deveni în câţiva ani un al doilea centru de producţie media şi cinematografică din România, astfel încât să fie spart „monopolul Bucureştiului”.

Giurgiu a criticat dur politicienii locali, acuzând-ui că nu le pasă de TIFF, car este „un copil vitreg şi câteodată renegat al Clujului”.
„Cred că vă pasă prea puţin. Vă consumaţi în probleme mici, care ţin de cotidian, de grija pentru ziua de azi sau de mâine. Uitaţi că fără o viziune de perspectivă nu vom putea construi nimic durabil./.../ TIFF-ul este o instituţie care funcţionează cu motoarele plin 8 luni din 12, dar e încă un copil vitreg şi câteodată renegat al Clujului. Nu avem încă un sediu permanent aici, pentru că nu ni-l permitem, avem discuţii hilare cu proprietarii de spaţii, terase sau hoteluri care mai că nu trag pielea de pe noi./.../ Aplicăm la bugetul local pentru finanţări, ca orice alt ONG şi primim răspuns cu două săptămâni înainte de festivalul să înceapă. Drept urmare bugetul e nesigur, nu ştim câţi invitaţi putem să chemăm, cât de putem întinde plapuma, aşa că plonjăm cumva în necunoscut, fără plasă de siguranţă. Ori un festival care se respectă înseamnă în primul rând prezenţa multor invitaţi, VIP-uri dar şi regizori aspiranţi, toate astea se traduc în cheltuieli importante. Am ajuns deja la o scară importantă, ori de aici în colo lucrurile se pot face doar cu un planning inteligent, un plan de perspectivă bine conturat, cu asimilarea TIFF-ului drept unul din proiectele strategice ale acestui oraş şi, automat, cred, se poate găsi un calendar de finanţare pe măsură”, a mai afirmat Giurgiu, subliniind că firmele clujene sprijină în mod „discret, ponderat şi rezervat” festivalul.

„Eu unul am obosit să explic că acest festival are nevoie de o susţinere constantă, mult mai importantă, pe măsura efectelor economice şi de imagine, mai ales, pe care TIFF-ul le aduce acestui oraş”, a mai afirmat directorul TIFF, adăugând că Festivalul de Teatru de la Sibiu a primit anul acesta 4,1 milioane de lei finanţare de la bugetul local, pe când TIFF a primit doar 400.000 de lei.