Peţitori la poarta SocGen

Punctul central al acestor noi teorii este Banca Centrală, subsidiara Poştei Franceze, înfiinţată cu doi ani în urmă.

Planurile de viitor ale acestei instituţii sunt simple: trecerea graduală la activităţi bancare de retail şi în cele din urmă privatizarea. Pentru a-şi duce la îndeplinire primul obiectiv, acum două săptămâni, banca poştelor a încheiat un parteneriat pentru o platformă comună de plăţi electronice cu o mare bancă comercială. Partenerul este nimeni altul decât Societe Generale.

Această colaborare nu poate fi legată în nici un fel de criza colosală pe care SocGen o traversează în momentul de faţă. Ea poate fi pur şi simplu interpretată ca un efort coerent al autorităţilor de a eficientiza activitatea Băncii Poştale.

Complementaritatea demersului sau poate chiar sinergiile care ar putea decurge animă însă imaginaţia multor analişti. Asta pentru că, din punct de vedere al numărului de clienţi, care se apropie de 30 de milioane sau al reţelei de distribuţie, Banca Poştală este cea mai mare instituţie de credit din Franţa. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile sau operaţiile, aceasta se situează pe ultimele locuri. Alături de Casse d'Espargne, Banca Poştală deţine monopolul asupra popularelelor conturi de economii intitulate Livret A, garantate de către guvern şi scutite de impozite. Aceasta stîrneşte protestele aproape furibunde ale băncilor comerciale, iar Uniunea Europeană exercită presiune asupra Franţei pentru spargerea acestui monopol.

În ceea ce priveşte Societe Generale, există deja politicieni care consideră actuala criză ca pe o oportunitate nesperată de a rezolva atât problemele de performanţă ale Băncii Agricole, cât şi îndepărtarea pericolului preluării SocGen de câtre competitori străini nedoriţi sau de către rivalul BNP Paribas.

Formula discutată ar fi preluarea unei participaţii consistente din acţiunile Societe Generale de către Banca Poştelor, alături de alte instituţii franceze de tradiţie precum Caisse de Depots sau Axa. În acest sens, nu trebuie scăpat din vedere faptul că, în momentul de faţă, banca poştelor deţine deja 2,1 milioane de acţiuni SocGen. O mutare de o asemenea anvergură ar stîrni însă valuri imense de critici cu privire la intervenţionismul francez deja tradiţional.

Până atunci însă rămâne de văzut ce rezultate va mai scoate la lumină ancheta declanşată de tranzacţiile lui Jerome Kerviel şi modul în care acestea vor afecta Societe Generale.