Piata bancara din Romania devine din ce in ce mai competitiva

Piaţa bancară românească va continua în a doua parte a anului procesul de achiziţii, noi jucători preluând bănci deja active, următoarele pe listă fiind Carpatica, Libra Bank şi Banca Transilvania, relevă o analiză publicată în Romanian Business Digest.

Potrivit studiului, piaţa bancară devine tot mai competitivă, în special din cauza apariţiei unor noi jucători importanţi, în primul rând prin preluarea Băncii Comerciale Române de banca austriacă Erste Bank, dar şi prin implicarea unor bănci precum ATE Bank din Grecia, care a achiziţionat peste 58 la sută din acţiunile Mindbank, C.R. Firenze, care a preluat peste 56 la sută din acţiunile Daewoo Bank sau Leumi Bank, care deţine 95 la sută din Eurom Bank. De asemenea, MKB (Ungaria) a reuşit să-şi majoreze participaţia, devenind acţionar majoritar la Romexterra Bank.

Apariţia unor noi competitori se va petrece pe fundalul privatizării Casei de Economii şi Consemnaţiuni, în opinia analiştilor de la Roland Berger următoarele bănci vizate fiind Libra Bank, Carpatica şi Banca Transilvania. Competiţia tot mai acerbă pe piaţă este cauzată de creşterea interesului pentru diferite produse de finanţare şi de procesul de extindere a gradului de penetrare bancară, numărul de sucursale urmând să se tripleze în următorii trei ani.

 România se caracterizează printr-o rată scăzută a intermedierii financiare comparativ cu alte state din apropiere, activele bancare pe cap de locuitor fiind de 50 de ori mai reduse decât cele din zona euro şi de 10 ori comparativ cu ţările din Europa Centrală.

Deşi au cunoscut o creştere puternică în ultimii trei ani, împrumuturile pe segmentul de retail sunt mult mai mici decât cele înregistrate în Uniunea Europeană. Produsele oferite de bănci nu sunt foarte sofisticate, explicabil pentru o piaţă în creştere, cu prea puţine servicii specializate. Băncile îşi extind însă reţeaua de distribuţie pentru a răspunde cererii de produse bancare, creşterea numărului de sucursale cu 12 la sută în 2005 fiind urmată de majorarea numărului de ATM-uri cu 21 la sută pe primul trimestru din 2006 în comparaţie cu sfârşitul anului 2005, rata de creştere urmând să atingă 30 la sută pentru 2006.

Cardurile sunt tot mai utilizate de clienţi pentru plata facturilor la utilităţi sau achiziţionarea unor bunuri, deşi majoritatea tranzacţiilor circa 90 la sută, sunt de retragere a salariilor. România a atins o rată de 336 carduri la 1.000 de locuitori în 2005 faţă de media de 663 în Polonia, Cehia şi Ungaria.