“Varful presiunilor speculative si nespeculative asupra cursului de schimb consideram ca a trecut. (...) Cursul si-a facut datoria in ceea ce priveste ajustarea externa, ajustarea dezechilibrelor externe. Dar nu trebuie sa ne bazam doar pe curs pentru ajustarea deficitului extern, deoarece ajustarea doar pe curs genereaza inflatie”, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Seful bancii centrale a anuntat si prognozele de inflatie pentru acest an si pentru urmatorul.
“Este adevarat ca si politicile fiscale si salariale, cu toate greutatile lor, sunt mult mai adecvate, comparativ cu ceea ce se intampla in toamna cu promisiunile electorale sau cu ceea ce se prefigura, hai sa spunem, in luna decembrie”, avertizeaza seful BNR, care se arata ingrijorat de costul pe care bancile si l-au asumat in privinta dobanzilor la depozite “foarte mari”.
Leul ar putea intra in perioada de glorie, adica sa treaca sub pragul de 4 lei/euro, nivel pe care piata financiara nu il exclude, pe termen scurt. Avantajati sunt debitorii in euro, dar si cei care s-au imprumutat in lei, de vreme ce dobanzile la creditele in lei sunt asteptate sa se diminueze cu cel putin 0,5 puncte procentuale. Majoritatea dobanzilor la creditele in lei sunt calculate in functie de indicatorul ROBOR, iar dobanzile pe piata interbancara tind sa se reduca, aceasta fiind si intentia BNR. Randamentele inalte platite la depozitele in lei au atins perioada de glorie, mai toti bancherii pregatind acum taierea dobanzilor la depozitele in lei.
Unii dintre ei n-au mai asteptat scaderea dobanzii-cheie si au redus deja dobanzile la depozite, cum a fost cazul Bancii Transilvania, OTP Bank sau Alpha Bank.
Leul, impulsionat de evolutia favorabila din regiune, s-a apreciat ieri cu 3,57 bani, la 4,1281 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele trei saptamani si trei zile, insa pe piata interbancara a coborat la 4,11 unitati/euro.
“Nu este exclus sa cada sub nivelul de 4 lei/euro. Pe termen scurt, este posibil sa se aprecieze, insa, pentru sfarsitul anului, ne mentinem prognoza de 4,7 lei/euro”, estimeaza Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank Romania.
Intarirea leului pe termen lung nu este insa sustenabila. “Este o revenire de optimism… Cert este ca vom asista la reducerea dobanzilor la depozite si la credite, mai ales ca multe dintre banci nu au reusit sa continue creditarea, din cauza nivelului dobanzilor”, anticipeaza Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank. Din economia reala vin, totusi, semne de usoara redresare, mai ales in ultima perioada, dupa o puternica scadere in ultimul trimestru al anului si inceputul lui 2009. In martie, afacerile in industrie si comenzile au crescut dupa aproape cinci luni de scaderi consecutive, in timp ce comertul a stagnat, dupa scaderi importante. Numarul cererilor de credite a avansat, de vreme ce bancile au facut interogari cu 26% peste nivelul din februarie, iar nivelul CDS s-a diminuat la mai putin de jumatate fata de sfarsitul lunii februarie.
“Este o corectie a unui pesimism exagerat. Sunt niste semnale incurajatoare, dar trebuie sa se confirme in trend. Semnalele sunt de stagnare a deprecierii evolutiilor. Sunt niste scantei ce trebuie intretinute, insa nu doar BNR trebuie sa sufle in ele, ci si altii”, explica Lucian Anghel, economist-sef al BCR.
De cealalta parte, din cauza volatilitatii pronuntate a leului din ultima parte a anului trecut, managerii companiilor nu iau in calcul o intarire a monedei nationale.
“Nu cred ca, pe termen scurt, cursul de schimb leu/euro va scadea sub 4 lei si cred ca nici nu ar fi indicat sa se forteze acest lucru. Adevarata valoare a euro este undeva la 4,2-4,25 lei, iar numai la acest nivel exportatorii locali pot supravietui crizei. Daca leul scade sub acest prag, aproape trei sferturi dintre exportatori vor da faliment”, a declarat ieri pentru Business Standard omul de afaceri George Copos, proprietarul grupului de firme Ana, din care face parte si Ana Imep, afacere bazata aproape exclusiv pe exporturi de motoare si echipamente electrice. In opinia lui Copos, economia romaneasca nu este inca pregatita sa faca fata competitiei si, de aceea, un leu puternic ar dobori exportatorii. “Daca decizia BNR (de reducere a dobanzii-cheie) nu va fi urmata de o relaxare a creditelor, deci de o stimulare a consumului, sunt sanse mari ca trei sferturi dintre importatori sa se inchida”, mai spune acesta.
Emanoil Viciu, presedintele CA al producatorului de materiale de constructii Teraplast Bistrita, spune ca e posibila, pentru cateva zile, o scadere a cursului. “Este posibila o scadere a cursului in urmatoarele trei luni, dar aceasta va fi undeva la 4,15-4,3 lei pentru un euro, o eventuala coborare sub patru lei ar fi accidentala si ar dura doar cateva zile”, spune seful Teraplasat. Banca Nationala a Romaniei pare mai optimista, de vreme ce ieri a revizuit in usoara scadere prognoza pentru inflatia de la sfarsitul anului, de la 4,5% (cat estima anterior) la 4,4%. De asemenea, banca centrala a revizuit in jos si prognoza pentru inflatia de la finele anului viitor, de la 3,2% la 2,8%. Desi reducerea din acest an este de o amploare aparent redusa, aceasta evidentiaza fundamentele pe care se bazeaza banca centrala. Astfel, dupa cum a explicat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, dezinflatia s-a instalat confortabil si va continua in aceasta directie, in acest an si in 2010.
Mai clar, preturile vor creste din ce in ce mai putin in perioada urmatoare.
“In primul trimestru al anului, mai ales in prima sa parte, s-a observat un puseu inflationist pronuntat, puseu care a fost legat de cursul de schimb. Putem spune ca puseul inflationist a fost influientat in mare masura de curs. In a doua parte a primului trimestru, acest puseu s-a mai domolit, dezinflatia s-a reinstalat confortabil si se va mentine acest trend pana la finele anului; si chiar se va consolida in 2010”, a declarat Mugur Isarescu.
Cu alte cuvinte, vremea scumpirilor accelerate a cam trecut, iar Romania intra pe un sens inversat, al incetinirii inflatiei. Iar Isarescu afirma ca la baza temperarii preturilor stau urmatoarele motive: contractia cererii agregate, scaderea potentialului de depreciere a leului si continuarea ajustarii deficitului de cont curent. Practic, intrucat cererea este in scadere, iar posibilitatea devalorizarii masive a leului este tot mai redusa, pe baza acordului de finantare cu FMI si CE, inflatia da si ea inapoi. Se contracta economia, scade cererea pentru produsele de pe
piata, iar acest lucru are efecte asupra preturilor respectivelor produse. Chiar si reducerea de miercuri a dobanzii de politica monetara, de la 10% la 9,5%, are la baza tot aceasta idee: ca inflatia bate in retragere. Scenariul temperarii inflatiei este mult mai larg. Isarescu ramane in continuare optimist in privinta evolutiei economiei romanesti din acest an, in ciuda cifrelor oficiale, care vad o contractie de 4% a Produsului Intern Brut. Guvernatorul bancii centrale crede in continuare ca economia se va mentine in acest an intr-un “teritoriu pozitiv”. Mai mult, Isarescu merge mai departe, afisand un optimism destul de accentuat. Astfel, el este de parere ca aceasta criza ar cam trebui sa se mai domoleasca. “Criza dintre Craciun si Paste trebuie sa se mai domoleasca. Parca e mult prea mult pesimism, mai ales daca ne comparam cu tari unde situatia macroeconomica nu este mai buna”, considera Isarescu. Totusi, perspectiva temperarii inflatiei este conditionata de anumiti factori. Unul dintre acestia il reprezinta respectarea acordului de finantare incheiat cu FMI si CE, implementarea politicilor din acest acord. In al doilea rand, exista si o serie de factori exogeni, straini, care ar putea influenta evolutia preturilor. Iar aceste riscuri ar fi urmatoarele: evolutia pretului petrolului, a preturilor volatile si a produselor alimentare, pe plan international.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
