Acesta s-a bazat pe datele furnizate de LG Electronics România referitoare la volumul pieţei gri de telefoane mobile şi datele Gfk, citate de surse din piaţă, care menţionau piaţa de mobile pentru acest an la un volum de 3,6 mil. unităţi, şi la o valoare de aproximativ 152 mil. euro.

“Acest tip de business va continua atâta vreme cât vor exista cumpărători, şi nu ne referim aici doar la domeniul telefoanelor mobile. Fenomenul este mult mai amplu şi nu este îngrădit de un anume teritoriu sau zonă a lumii. Atât pe pieţele din Est, cât şi pe cele din Vest, brandurile de renume sunt expuse acestui fenomen: case de modă, designeri celebri, parfumuri, până la produse IT&C”, a declarat pentru Business Standard Claudia Popa, sales GSM director, LG Electronics România. Costin Soare, retail director al Internity, este de părere că piaţa gri a avut o evoluţie puternic descendentă, iar ponderea acestor produse în totalul vânzărilor de telefoane este din ce în ce mai scăzută. “Cred că în câţiva ani fenomenul va dispărea de la sine”, a declarat Soare.

Serviciile postachiziţie, în vizorul cumpărătorului

Pierderile producătorilor de telefoane mobile au fost diminuate în ultima perioadă datorită clienţilor care au conştientizat importanţa serviciilor şi după achiziţionarea unui produs. “Pierderile sunt foarte greu de cuantificat, având în vedere valorile fluctuante la care se efectuează importurile. Însă estimăm că stabilizarea reţelelor de distribuţie, pachetele oferite de operatori şi serviciile postachiziţie au diminuat tendinţa de cumpărare a unor echipamente de pe piaţa gri”, a mai declarat Claudia Popa.

Potrivit reprezentanţilor LG Electronics România, dezavantajele majore pentru consumatorii care aleg să achiziţioneze astfel de produse sunt numeroase. În primul rând, este vorba de lipsa garanţiei şi a serviciilor de service în cazul apariţiilor unor probleme (accesul garantat la serviciile de service autorizat este valabil doar în cazul achiziţionării de telefoane originale). O altă problemă ar fi calitatea acestor produse, de cele mai multe ori existând riscul ca aplicaţiile telefonului să nu funcţioneze sau să funcţioneze defectuos. Aceste defecţiuni de funcţionare pot apărea şi din cauza decodărilor neautorizate şi pot cauza frecvent probleme utilizatorilor (lipsa semnalului, de exemplu). Mai mult, acest tip de terminale prezintă riscul unui nivel de emisie SAR peste cel admis de Uniunea Europeană, de cele mai multe ori consumatorul fiind neavizat în acest sens întrucât fişa de produs lipseşte.

Telefoanele contrafăcute pot afecta sănătatea

Produsele contrafăcute, aşa numitele “telefoane replică” pe care le găsim la tot pasul pe internet la preţuri atractive, nu numai că au o calitatea foarte joasă, ci pot pune în pericol sănătatea, spun specialiştii. Producătorii însă nu se tem de această concurenţă şi afirmă că procentul din totalul telefoanelor comercializate este destul de scăzut. “Din păcate, produsele contrafăcute încă există pe piaţă şi este important ca utilizatorii să înţeleagă că, deşi pot părea o afacere bună, acestea sunt produse de proastă calitate, care le pot pune în pericol siguranţa. Preţul scăzut este o strategie pentru atragerea cumpărătorilor, dar noi vom continua să descurajăm achiziţionarea de către utilizatori a produselor Nokia contrafăcute”, a declarat pentru Business Standard, Răzvan Petrescu, country manager Nokia România.

Potrivit oficialului producătorului finlandez, deoarece dimensiunile acestei pieţe se reduc semnificativ şi impactul asupra vânzărilor este neglijabil, "nu înseamnă că ne mulţumeşte existenţa ei. Nokia a descurajat dintotdeauna şi va continua să descurajeze achiziţionarea de către utilizatori a produselor contrafăcute. Aceste măsuri includ dezvoltarea de relaţii cu anumiţi parteneri şi distribuitori. Nokia a semnat acorduri şi cooperează cu toţi operatorii şi retailerii importanţi din România. În ultimii ani, am făcut paşi importanţi în special în domeniul retail, ca parte a strategiei noastre”, a mai declarat reprezentantul Nokia.

În acelaşi timp, stoparea fenomenului vine de la sine prin educarea consumatorilor şi popularizarea cazurilor în care aceştia au fost înşelaţi, este de părere Costin Soare. “Sincer, nu cred că o persoană poate plăti o sumă de bani pentru un telefon contrafăcut, conştient fiind de existenţa falsului. Discutăm după părerea mea de situaţii în care, datorită asemănării puternice, în unele cazuri, anumite persoane sunt înşelate”, a mai declarat reprezentantul Internity. Cele mai contrafăcute telefoane sunt similare modelelor produse de companiile Nokia, Sony Ericsson, Motorola, Apple, Samsung şi LG.