Astfel, conform datelor ANOFM, numărul şomerilor înregistraţi în acest an este de aproape 280.000. Totodată, potrivit datelor INS şi a estimărilor specialiştilor, numărul celor disponibilizaţi în 2009 depăşeşte în prezent 370.000, rezultând un număr de aproape 100.000 de persoane care şi-au pierdut locul de muncă, dar nu beneficiază de ajutor de şomaj.

Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, consideră că nu poate exista decât o explicaţie. “Singura explicaţie pentru această diferenţă este că cei aproape o sută de mii de oameni au fost disponibilizaţi prin acordul ambelor părţi, contra unor compensaţii. În acest caz, oamenii respectivi nu beneficiază de ajutor de şomaj”, a declarat Costin.

Alţii însă, precum Ion Iordache, consideră că lucrătorii respectivi au ales o altă cale. “Cred că majoritatea dintre ei au ales să muncească la negru. Pe de altă parte, unii dintre ei nu s-au înscris la şomaj pentru că nu cunosc avantajele de care beneficiază. Sunt persoane, mulţi din mediul rural, care nu au acces la informaţie şi nu îşi cunosc drepturile”, a afirmat Iordache.

Peste 380.000 de români şi-au pierdut locul de muncă şi alţi 30.000 vor rămâne fără slujbă la finele acestui an şi în primele luni ale anului viitor. Cei mai mulţi dintre angajaţii disponibilizaţi provin din sectorul privat, iar printre domeniile în care au fost sacrificate cele mai multe locuri de muncă se numără industria, construcţiile şi comerţul.

Aceste sectoare au disponibilizat, împreună, peste 250.000 de angajaţi, în timp ce în domeniile bugetare s-au făcut angajări, în ciuda contextului economic precar. Astfel, în sănătate au fost angajaţi 9.000 de salariaţi, iar în administraţie - alţi 6.000. Singurul domeniu din sectorul bugetar unde s-au făcut disponibilizări masive a fost educaţia, peste 6.000 de cadre didactice fiind concediate.

Majoritatea şomerilor de pe piaţa locală au vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani. Foarte mulţi dintre cei care au rămas fără slujbă sunt tineri cu vârste de până în 29 de ani. Aproape trei sferturi dintre şomeri au ca pregătire studii primare, gimnaziale sau profesionale, în timp ce 22% sunt absolvenţi de studii liceale şi postliceale. Totodată, şapte procente dintre şomerii români au pregătire universitară.

Sectorul industrial conduce în topul celor mai afectate domenii de fenomenul concedierilor, din acest sector fiind disponibilizaţi peste 230.000 de salariaţi. Angajatorii din construcţii şi comerţ ocupă următoarele locuri în topul sectoarelor care au trimis acasă cei mai mulţi angajaţi, 68.000, respectiv 51.000. Alţi 12.000 de angajaţi au fost disponibilizaţi din transporturi, în timp ce 9.000 de persoane au rămas fără job în agricultură.

Deşi de-a lungul întreg anului 2009 autorităţile au vorbit despre o redimensionare a personalului angajat la stat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că până în luna octombrie numărul salariaţilor din administraţia publică a crescut cu aproximativ 5.000 de persoane, iar în sănătate şi protecţie socială au fost angajaţi în plus peste 9.000 de salariaţi.

“Singurele situaţii în care s-au putut face angajări în administraţia publică au fost pe posturile unice, acolo unde nu exista decât o persoană care putea face o anumită activitate şi, automat, prin vacantarea postului a fost nevoie de un alt om, sau angajări pe perioadă determinată, în cazul unor persoane suspendate sau în concediu postnatal”, a explicat, pentru Business Standard, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală, Romel Neagu.

El a mai spus că în 2009 s-au mai făcut angajări şi în cazul reorganizării şi comasării unor instituţii de la nivel central.

În cazul autorităţilor locale, Neagu a precizat că în 2010 vor continua disponibilizările, existând posibilitatea ca până la finele anului viitor aproximativ 10% dintre angajaţii primăriilor şi ai consiliilor locale să rămână fără loc de muncă.

Şomajul în România