Deși în județul Olt sunt înregistrați oficial peste 8.000 de șomeri, angajatorii se plâng că își găsesc mai greu ca niciodată forță de muncă.

La o nouă ediție a bursei generale a locurilor de muncă, organizată pe 23 mai 2025, la Slatina, realitatea din teren a confirmat ruptura tot mai adâncă dintre cererea și oferta de pe piața muncii, scrie Adevarul.

Participare mare, interes real scăzut

Evenimentul, organizat de AJOFM Olt, a adunat aproape 1.000 de participanți și a pus la dispoziție aproape 400 de locuri de muncă, cele mai multe pentru lucrători calificați, dar și 18 poziții pentru cei cu studii superioare. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre participanți nu au venit să-și găsească un loc de muncă, ci să bifeze o prezență obligatorie pentru păstrarea indemnizației de șomaj.

„Cei mai mulți au venit cu bilețelul în mână, să spună că nu sunt interesați”, a declarat unul dintre angajatori. Acest "bilețel" este dovada că șomerii au contactat cel puțin trei angajatori, o condiție esențială pentru a-și păstra ajutorul de șomaj. În realitate, puțini dintre cei prezenți erau interesați de un loc de muncă.

Angajatorii, în defensivă

Reprezentanții firmelor spun că nu mai includ în ofertele lor posturi pentru muncitori necalificați, fiind descurajați de lipsa de interes a participanților. "Sunt oameni care nu au nicio calificare, dar se simt jigniți dacă le oferi un post de necalificat", spune o responsabilă de Resurse Umane din domeniul construcțiilor. În consecință, posturile rămân neacoperite sau sunt oferite cetățenilor străini.

Chiar și în cazul posturilor calificate, întâlnirile dintre candidați și angajatori sunt adesea demoralizante. Un bărbat în vârstă de 57 de ani, cu experiență în prelucrări mecanice, a refuzat postul de strungar pe motiv că nu se mai simte capabil. „Am niște probleme de sănătate. După ce le remediez o să caut eu, fără să-mi zică nimeni…”, a fost concluzia unei conversații cu un angajator.

De la resemnare la indiferență

Mulți dintre participanți par să fi renunțat complet la ideea unui loc de muncă. Un bărbat de 61 de ani, beneficiar de ajutor social, a recunoscut că nu mai caută de lucru, preferând asigurarea medicală oferită de acest venit minim. Altă femeie a mărturisit deschis: „Eu? Eu n-am lucrat niciodată, noi de la ajutor social suntem!”, în timp ce alții au declarat cu seninătate că lucrează la negru.

Situația este și mai gravă în rândul celor tineri. Puțini au fost prezenți la bursă, iar majoritatea celor care au venit și-au exprimat interesul pentru o carieră în MAI sau MApN, unde condițiile de muncă, salariile și beneficiile par mai atractive decât ofertele din sectorul privat.

Un decalaj educațional profund

Profilul celor 8.000 de șomeri înregistrați în evidențele AJOFM Olt arată o altă fațetă a problemei: lipsa de calificare și educație. Peste 42% dintre șomeri au absolvit doar gimnaziul, iar peste 21% au doar studii primare sau nu au fost niciodată la școală. Doar 16,9% au urmat o formare profesională, iar șomerii cu studii superioare reprezintă un procent infim – doar 2,19%.

Această realitate face ca o mare parte din populația activă să fie considerată „foarte greu ocupabilă” sau „greu ocupabilă”, ceea ce descurajează și mai mult angajatorii, în special în sectoarele care necesită calificări minime.

Un cerc vicios greu de spart

Dincolo de cifre, ceea ce reiese din relatarea celor prezenți la bursă este un fenomen îngrijorător: lipsa de motivație, dar și o neîncredere reciprocă între șomeri și angajatori. În timp ce firmele sunt tot mai reticente în a recruta local, preferând angajați din afara țării, mulți dintre șomerii locali nu se mai regăsesc în piața muncii și nu mai fac eforturi reale pentru a reveni.

Reprezentanții firmelor admit că cele mai bune rezultate în recrutare le obțin din anunțuri online sau direct la sediul companiei, nu din bursele de locuri de muncă. „Bursa este mai degrabă o formalitate. Cele mai multe interviuri le avem în urma CV-urilor depuse direct la companie”, a declarat un recrutor.