Piața muncii din România, între deficit cronic și îmbătrânirea populației. Avertismentul BNR

România se confruntă cu un deficit acut și persistent de forță de muncă, mai sever decât media Uniunii Europene, avertizează Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. Potrivit acestuia, lipsa personalului calificat afectează atât ocupațiile cu competențe de bază, cât și sectoare de înaltă specializare precum IT&C, științele, ingineria și sănătatea.

Într-o postare publicată pe LinkedIn, oficialul BNR atrage atenția asupra unei analize detaliate prezentate în cel mai recent Raport asupra inflației, într-o secțiune dedicată pieței muncii.

„Se vorbește mult în ultima perioadă despre imigrație. De departe cea mai interesantă analiză pe această temă o găsiți în cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, într-o casetă dedicată pieței muncii. Concluzia principală este că România are un deficit de forță de muncă (adică o ofertă insuficientă sau nepotrivită față de nevoile/cerințele posturilor) persistent și mai sever decât media UE. Fenomenul se vede în sondaje și în indicatorii de tensionare ai pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă”, a declarat Cristian Popa.

El subliniază faptul că deficitul de muncă afectează atât ocupațiile de jos cât și cele de vârf, fiind cel mai evident în domeniile cu cerințe minime, dar și în cele de înaltă calificare.

„Acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf”, precizează Popa, „iar cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare, dar și în domenii precum IT&C, științe, inginerie și sănătate.”

Totodată, oficialul BNR atrage atenția asupra paradoxului pieței muncii românești: există un deficit clar de lucrători, dar și rezerve importante de forță de muncă nevalorificată.

„Paradoxal, piața muncii este, în același timp, relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante. Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puțin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională. Demografia nu ne este favorabilă: ponderea persoanelor vârstnice a urcat la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani (era 40,5 ani în 2013), iar populația totală e proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035. Surprinzător, nu întinerim. Iar îmbătrânirea populației influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung”, afirmă Popa.

În ceea ce privește migrația, România a trecut la un sold migrator pozitiv în perioada 2022-2023, după peste două decenii de emigrare netă.

„Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranți (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea și menținerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 și revenirea unei părți a diasporei după pandemie”, adaugă Cristian Popa.

Majoritatea imigranților provin din țări precum Nepal, Sri Lanka, Vietnam, dar și din Ucraina, aceștia fiind în general muncitori necalificați, în timp ce emigrarea afectează în principal forța de muncă specializată.

„Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă (apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile și condițiile de trai sunt atractive), dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea, însă chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative. Analiza prezintă mai multe soluții/politici de rezolvare pe termen mediu și lung”, își încheie Popa postarea.

Probleme structurale și soluții propuse

Potrivit raportului BNR, problema deficitului de forță de muncă, deși în ușoară ameliorare, rămâne una structurală. Aceasta poate fi rezolvată doar prin măsuri pe termen mediu și lung, ce vizează atât îmbunătățirea educației, cât și a calității vieții.

„Provocările actuale ale pieței muncii, conturate în contextul celei de a patra revoluții industriale - aflată în plină desfășurare -, gravitează în jurul integrării noilor tehnologii bazate pe inteligența artificială, manipulării bazelor mari de date, robotizării și automatizării procesului de producție. Resursa umană este din ce în ce mai căutată pentru înzestrări necesare unor activități care solicită mai mult decât competențele elementare. În acest context, devine esențială rezolvarea problemelor structurale analizate, în special în ceea ce privește calitatea actului educațional și migrarea forței de muncă înalt calificate, pentru a forma și conserva o bază de candidați rezilientă (capabilă să facă față provocărilor actuale), cu implicații asupra majorității indicatorilor macroeconomici, de la potențial de creștere și competitivitate la stabilitatea prețurilor”, arată analiza.

Îmbătrânirea populației, o amenințare pe termen lung

Raportul relevă că populația de peste 65 de ani a crescut cu aproape 17% din 2013 până în 2024, atingând 20% din totalul locuitorilor. Vârsta mediană a urcat și ea la aproape 44 de ani.

Proiecțiile Eurostat indică o scădere a populației României cu aproape 10% până în 2035, în ciuda unei stagnări recente a declinului demografic.

Totuși, există și semnale pozitive: ponderea tinerilor sub 15 ani a crescut din 2017, menținându-se peste media UE.

„Deși rata negativă a sporului natural s-a restrâns în ultimii doi ani, aceasta rămâne încă sub nivelul înregistrat în anul anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, și anume -4,4% în 2023 față de -3,1% în 2019 (la aceleași momente, media europeană se plasa la -2,6%, respectiv -1,1%)”, se arată în raport.

De asemenea, raportul de gen indică o ușoară predominanță a femeilor în populația totală, dar până la vârsta de 55 de ani, bărbații sunt majoritari.

Recomandările Comisiei Europene

Pentru a face față schimbărilor demografice, Comisia Europeană a propus la finalul lui 2023 un set de instrumente de politici publice, structurate pe patru direcții:

„Instrumentele sunt structurate în jurul a patru piloni principali: echilibrul viață personală-muncă (cu accent pe asigurarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor în vederea reducerii inegalităților de gen), valorificarea potențialului tinerilor (în principal prin reducerea disparităților teritoriale), promovarea bunăstării generațiilor mai în vârstă (încurajarea îmbătrânirii active - prin programe de lucru flexibile - și în condiții bune de sănătate), respectiv gestionarea migrației (atragerea lucrătorilor non-UE și crearea unor condiții facile de viață pentru aceștia)”, subliniază analiza BNR.