Virgil Petrea
analist financiar WBS
Astfel, în ultimul episod, orice companie de pe piaţa RASDAQ era, în ochii acţionarilor, un proiect imobiliar. După ce tăvălugul panicii a cuprins şi România, defectele au ieşit la iveală, iar proiectele imobiliare s-au blocat. Asistăm, probabil, la un nou început pentru piaţa noastră de capital, dar poate că ar fi mai bine să privim şi către alte pieţe mai dezvoltate, pentru a observa avantajele pe care le-am ignorat de dragul creşterii economice record.
Avantajele principale ar fi următoarele: lichiditate, diversificare, transparenţă, vizibilitatea rezultatelor financiare pentru următoarele trimestre. Acestea sunt, de altfel, şi cele mai mari probleme ale pieţei noastre de capital. Să facem o comparaţie între pieţele occidentale şi cele locale, la fiecare dintre capitolele enunţate.
Despre lichiditate, e suficient să spunem că există emitenţi în pieţele dezvoltate care au într-o săptămână o valoare tranzacţionată mai mare decât a pieţei noastre într-un an întreg. Despre diversificare putem spune că, întrucât dorinţa de finanţare prin piaţa de capital există de multe decenii în orice sector economic, pieţele dezvoltate oferă posibilitatea investirii atât în sectoare ciclice, cât şi în sectoare defensive. La noi, diversificarea e un mit, aşa cum reiese din enumerarea companiilor ce aduc lichiditate. Transparenţa şi vizibilitatea rezultatelor financiare sunt, pentru managerii occidentali, un factor ce contribuie la scăderea costului mediu al capitalului. În consecinţă, aceştia au întâlniri dese cu analiştii financiari şi fac publice propriile estimări privind viitorul apropiat al companiei, chiar şi în condiţii economice defavorabile.
Cei mai mulţi manageri din România sunt ori caustici în declaraţii, ori taciturni. Pieţele occidentale de capital reprezintă un univers investiţional mult mai mare şi mai civilizat decât cel autohton. Pentru aceste motive, merită explorat.
