money.ro
🔔 Alerte
ActualitateCătălina Mareș

Deputații ridică plafonul cash între firme de la 5.000 la 50.000 de lei pe zi. Amenda minimă urcă și ea la 5.000 de lei

Publicat la 18.11.2026, 20:16:00

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Deputații ridică plafonul cash între firme de la 5.000 la 50.000 de lei pe zi. Amenda minimă urcă și ea la 5.000 de lei
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Firmele și PFA-urile vor putea plăti și încasa în numerar până la 50.000 de lei pe zi în relația cu fiecare client sau furnizor. Limita crește de zece ori între firme, unde acum este de 5.000 de lei, și de cinci ori în relația cu persoanele fizice, unde este de 10.000. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri, 18 noiembrie, propunerea legislativă care modifică Legea 70/2015, cu 173 de voturi pentru, 5 împotrivă și 67 de abțineri. Legea nu se aplică încă: trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.

Inițiativa aparține unui grup de 62 de parlamentari AUR, cu deputatul Gabriel Florinel Florea ca inițiator principal. Senatul o respinsese pe 23 februarie 2026, iar Guvernul a transmis în mai un punct de vedere negativ.

Cine e afectat

Regulile se aplică celor care fac plăți și încasări cash în activitatea lor: persoane juridice, PFA, întreprinderi individuale și familiale, liber-profesioniști, persoane care desfășoară activități independente, asocieri și alte entități. Salariile, pensiile și ajutoarele sociale nu intră sub aceste plafoane.

Operațiune în numerarAcumDupă lege
Încasări de la o firmă sau un PFA5.000 lei/zi50.000 lei/zi
Plăți către o firmă sau un PFA5.000 lei/zi, max. 10.000 total50.000 lei/zi
Între firmă și persoană fizică10.000 lei/zi50.000 lei/zi
Cumpărături la cash and carry10.000 lei/zi50.000 lei/zi
Avans spre decontare, pe persoană5.000 lei/zi50.000 lei/zi

Sursa: Legea 70/2015 și textul adoptat de Camera Deputaților.

Se schimbă și felul în care se calculează plățile. În prezent, o firmă poate plăti cash cel mult 10.000 de lei pe zi către toți partenerii la un loc. Noul text prevede doar limita de 50.000 de lei pentru fiecare partener și renunță la plafonul zilnic total. Excepție fac cumpărăturile de la magazinele cash and carry, unde se păstrează o limită totală, ridicată la 50.000 de lei pe zi.

Nu se schimbă plafonul de casă. O firmă poate ține în casierie, la sfârșitul zilei, tot 50.000 de lei, sau 500.000 la supermarketuri, hipermarketuri și cash and carry, iar ce trece peste trebuie depus la bancă. Rămân neschimbate și regulile pentru tranzacțiile dintre persoane fizice.

Ce se întâmplă cu facturile mari

O factură mai mare de 50.000 de lei nu poate fi plătită integral cash. Pentru o factură de 70.000 de lei, firma poate achita 50.000 de lei în numerar, iar restul de 20.000 doar fără numerar, prin transfer sau card. Împărțirea unei livrări în mai multe facturi, ca să încapă sub plafon, rămâne interzisă, la fel și plata cash a unei facturi mari în tranșe.

Aceeași limită de 50.000 de lei se aplică la restituiri, când un client returnează marfa sau un serviciu nu a fost prestat. Persoana fizică care declară pe propria răspundere că nu mai are cont bancar poate primi în continuare toată suma cash.

Amenzile cresc pentru depășiri mici

Sancțiunea rămâne 25% din suma care trece de plafon, dar minimul urcă de la 500 la 5.000 de lei. Noul minim se aplică și la depășirea plafonului de casă.

Un exemplu: o firmă încasează cash, într-o singură zi, 52.000 de lei de la același client. Depășirea este de 2.000 de lei, iar 25% din ea înseamnă 500 de lei. Amenda ar fi însă de 5.000 de lei. Cu regulile de azi, aceeași încasare de la o altă firmă ar aduce o amendă de 11.750 de lei, pentru că plafonul e doar 5.000.

De ce s-a opus Guvernul

În punctul de vedere semnat de premierul Ilie Bolojan, Guvernul spune că propunerea schimbă „filosofia” legii, gândită să limiteze circulația banilor cash și să încurajeze plățile electronice. Documentul invocă e-Factura, SAF-T și e-Transport, sisteme făcute pentru trasabilitatea tranzacțiilor, și avertizează că plafonul mare favorizează „zone gri” în sectoarele cu risc ridicat de evaziune.

Potrivit evaluării MONEYVAL, organismul Consiliului Europei care verifică măsurile împotriva spălării banilor, economia subterană a României reprezintă aproximativ 30% din PIB, iar numerarul este principala metodă de spălare a banilor. Guvernul critică și lipsa unui studiu de impact și spune că modificările „par să răspundă unor interese punctuale”.

Consiliul Economic și Social și două comisii ale Camerei au dat aviz negativ. Consiliul Legislativ, care nu judecă oportunitatea unei legi, a avizat favorabil, iar comisia de buget a propus adoptarea.

Inițiatorii au susținut că legea actuală produce costuri administrative și practici neunitare și au comparat plafonul cu pragul de 10.000 de euro din legislația împotriva spălării banilor. Guvernul a respins comparația, spunând că cele două legi au scopuri diferite. La cursul BNR de miercuri, 50.000 de lei înseamnă circa 9.350 de euro. De la 10 iulie 2027, regulamentul european împotriva spălării banilor interzice celor care vând bunuri sau servicii să primească ori să facă plăți cash de peste 10.000 de euro, iar statele pot păstra limite mai mici.

Când s-ar putea aplica

Președintele are 20 de zile să promulge legea și o poate retrimite o singură dată Parlamentului pentru reexaminare. Legea poate fi atacată și la Curtea Constituțională, inclusiv de Guvern.

După publicarea în Monitorul Oficial, legea intră în vigoare, ca regulă generală, în trei zile. Guvernul a semnalat însă că textul nu spune de când se aplică noile amenzi, iar pentru contravenții termenul general este de 30 de zile de la publicare. Până atunci, o firmă care încasează cash peste 5.000 de lei pe zi de la o altă firmă sau peste 10.000 de lei de la o persoană fizică riscă amendă după regulile actuale.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
  2. 2Cinci zile de PSD i-au fost suficiente Cosminei Cerva pentru a ajunge în conducerea Senatului. Partidul lui Grindeanu și Ciolacu are talent la promovări rapide!
  3. 3Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
  4. 4Primul tunel săpat pe o autostradă din România se deschide pe 3 decembrie. Cu cine îl va păzi CNAIR
  5. 5Primele două dobânzi la depozite în lei, 7% și 6,75%, sunt la sucursale străine. Cine îți garantează banii?

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată