Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente măsuri economice implementate în ultimii ani, cel puțin în ceea ce privește stimularea consumului și controlul prețurilor.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că această intervenție a determinat o creștere a vânzărilor cu 30% și a dus la scăderi substanțiale de prețuri, de până la 33%, la produsele incluse în schema de plafonare.
Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului FoodIntelForum, un punct de referință pentru sectoarele agribusiness, producția alimentară, retail și HoReCa.
Creșteri masive ale vânzărilor după plafonare
Ministrul a subliniat că de la intrarea în vigoare a plafonării adaosului comercial – măsură aplicată inițial în august 2023 pentru 14 categorii de produse și extinsă ulterior la 19 – consumul a crescut semnificativ, scrie Adevarul.
„Vorbim despre plafonarea adaosului comercial la cele 19 categorii de produse. S-au realizat scăderi ale prețurilor cuprinse între 7% și 33% la produsele pe care noi le-am avut în plafonare. De când a intrat în vigoare plafonarea, vânzarea produselor a crescut cu 30%”, a declarat Barbu.
Printre produsele vizate se numără pâinea albă simplă, laptele proaspăt de vacă, brânza telemea, iaurtul simplu, făina, mălaiul, ouăle, uleiul de floarea-soarelui, carnea proaspătă de pui și porc, legumele și fructele proaspete, cartofii, zahărul, smântâna, untul și magiunul. Măsura va rămâne în vigoare până cel puțin la 30 iunie 2025, potrivit unei decizii luate de Guvern la sfârșitul anului trecut.
Diferența între plafonarea prețului și plafonarea adaosului
Ministrul Agriculturii a punctat și o problemă majoră a modului în care statul a intervenit în alte sectoare, cum este energia. În opinia sa, plafonarea prețului final al produsului – așa cum s-a întâmplat în cazul energiei – presupune un efort financiar mult mai mare din partea statului, care ajunge să acopere pierderile furnizorilor.
„S-a dovedit că s-a făcut o greșeală inclusiv în sistemul energetic, pentru că nu trebuie să mergi cu o plafonare a produsului. Plafonarea produsului implică cheltuieli ale statului român, pentru că atunci când este plafonare pe produs, ca stat ai obligativitatea să plătești pierderile înregistrate de societăți, inclusiv la energie", a explicat Florin Barbu.
Spre deosebire de acest model, plafonarea adaosului comercial – adică limitarea marjei de profit între producător, distribuitor și comerciant – nu implică subvenții directe de la bugetul de stat, dar asigură un control eficient asupra prețului final fără a distorsiona major piața. Acest mecanism s-a dovedit benefic în lanțul agroalimentar, iar autoritățile ar trebui să îl ia în considerare și pentru alte domenii.
Propunere de extindere a plafonării în sectorul energetic
Ministrul Barbu propune extinderea acestui model și în domeniul energiei, unde până acum plafonările au fost aplicate în funcție de nivelul de consum, nu în funcție de adaosul comercial practicat de furnizori sau intermediari. „Am propus și voi propune în continuare plafonarea adaosului comercial de la producătorul de energie până la utilizatori, pentru că atunci statul nu va mai trebui să plătească sume cuprinse între patru, cinci sau șase miliarde de lei pe an companiilor care fac doar intermediere și nu sunt producători de energie", a afirmat ministrul.
Această inițiativă vizează o schimbare profundă în logica de funcționare a pieței de energie, prin reducerea profiturilor intermediarilor și crearea unui circuit economic mai transparent și echitabil. Potrivit oficialului, dacă adaosul comercial ar fi plafonat în întreg lanțul de la producător până la consumator, s-ar reduce presiunea asupra bugetului de stat și s-ar asigura prețuri mai accesibile pentru populație și economie.
O măsură cu potențial sistemic
Experiența din domeniul agroalimentar arată că plafonarea adaosului comercial poate funcționa eficient, fără a distorsiona grav mecanismele pieței. Vânzările în creștere și prețurile în scădere sunt dovezi clare că intervenția statului poate avea rezultate pozitive atunci când este bine calibrată. Dacă această abordare va fi extinsă și în energie, România ar putea obține nu doar un control mai bun asupra inflației, ci și o reducere semnificativă a costurilor bugetare asociate cu subvențiile.
Într-un context economic marcat de instabilitate și presiuni inflaționiste, plafonarea adaosului comercial devine o soluție tot mai atractivă pentru menținerea echilibrului între interesul consumatorului și funcționarea eficientă a pieței. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor avea curajul și coerența să extindă această măsură acolo unde este cel mai mult nevoie – în facturile la energie
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
