Plai cu flori

Eveline Bervoets (29) și Matthijs Louman (34) din Olanda sunt acum Eva și Matei de la Breb, proprietari de pensiune turistică. După ce au locuit un an în Cluj‑Napoca, unde au învățat limba română, Eveline și Matthijs s‑au mutat în vârful unui deal din localitatea moroșană Breb, la două ore și jumătate de mers cu mașina față de orașul din Transilvania și 20 de minute de stațiunea de iarnă Cavnic. Dacă numele satului vi se pare familiar, probabil că ați citit despre acesta în presa engleză. Prințul Charles, moștenitorul Coroanei Britanice, are aici patru case bătrânești, vechi de peste 100 de ani, pe care le‑a cumpărat la începutul anilor 2000. Pa­siunea prințului pentru Ardeal, unde își petrece cel puțin câteva zile în fiecare an, nu este o noutate. Ca el, și alți străini au cumpărat locuințe de vacanță pe plaiuri maramureșenești, spun localnicii.

Dar, Eveline și Matthijs nu au făcut din casa de la Breb un refugiu de vacanță. Cuplul olandez a cumpărat de la mătușa Anuța o casă bătrânească și un teren de șapte hectare, care, din martie anul trecut, sunt „acasă“. „În Olanda, mai avem doar familie, prieteni și amintiri“, spune Matthijs, adăpostindu‑se de soare la umbra unui măr încărcat cu fructe pârguite din curtea pensiunii turistice Babou, pe care el și Eveline au deschis‑o oficial anul acesta, în ziua de Paște.

Mașina timpului. Este ultima sâmbătă din luna iulie. În București sunt 40 de grade Celsius la umbră, iar în Amsterdam, unde au locuit cei doi până să vină în România, la 22 de grade Celsius, olandezii s‑au bucurat de o zi călduroasă. La Breb, o ploaie de vară a răcorit aerul, iar acum cerul este senin și termometrul nu arată mai mult de 29 de grade Celsius. Satul este în sărbătoare. Deși este ultimul sfârșit de săptămână în care se mai pot oficializa cununii religioase înainte de postul Sf. Maria (maramureșenii sunt oameni credincioși) și totul freamătă în verva ultimelor pregătiri, este totuși liniște. Iar acesta este unul din motivele cele mai importante pentru care cei doi olandezi au lăsat aglomeratul Amsterdam pentru Breb.

„Când a ajuns prima dată în Mara­mu­reș, Eveline simțea că a venit cu o mașină a timpului. În loc de praful și gălăgia de pe străzile din Amsterdam, aici am găsit căpițe de fân și liniște“, spune Matthijs. El a venit în România mai întâi în iarna lui 1992. De atunci, a devenit interesat de țările din Europa de Est și a revenit pe plaiurile mioritice de mai multe ori. A fost atât de fascinat de această regiune a Europei, încât a ales să studieze istoria la facultate, iar la masterat s‑a specializat în studii est-europene. Aceeași pasiune l‑a determinat să se mute la Breb.

Pentru Eveline, Maramureșul a însemnat un vis devenit realitate. Încă de mică, ea a fost interesată de cultură și civilizație, de modul în care au trăit sau trăiesc diferite popoare în anumite perioade ale istoriei. Tocmai de ­aceea, într‑un viitor apropiat, împreună cu meșteri populari și localnici, ea va susține cursuri pentru turiștii interesați de artizanatul specific zonei.

Viața la țară. Cu Eveline nu am putut vorbi; la amiază, în timpul interviului cu Matthijs, ea dormea după o dimineață agitată în gospodărie. „Are nevoie de odihnă pentru că este însărcinată“, spune cu mândrie Matthijs. Peste circa două luni, cuplul va avea primul lor copil, o fiică. Părinții, care au crescut și au studiat în Olanda, își doresc pentru fiica lor și următorii copii (ca și localnicii din Maramureș, care au familii numeroase, și ei își doresc mai mult de un copil) o viață ca „ruptă dintr‑o poveste“. În copilăria idilică, aceștia vor ști când se culeg cele mai bune mure, cum se leagă opincile și cum se albesc „cămeșile“, vor putea să bea lapte proaspăt și să mănânce legume din grădina proprie și, da, chiar vor merge la școala din sat, unde alți 114 copii „pot să învețe foarte bine“, spune viitorul tată. „Nu văd nimic rău sau negativ la școala din Breb. Știți câți localnici plecați de aici au ajuns în Olanda?“ adaugă el, ca pentru a‑și întări decizia pe care a luat‑o.

Ca și ei, o altă familie de olandezi, Janneke Vos și At Kornelis De Groot, a părăsit țara natală pentru traiul într‑un sat din România. Cei doi s‑au mutat în Oarba de Mureș (județul Mureș) în 2007, unde au pus pe picioare o fermă de capre, care livrează lapte inclusiv pentru brandul La Colline. Povestea lor a ajuns cunoscută și pentru că Janneke, o fostă prezentatoare TV, a scris deja trei cărți despre viața sa la țară.

Vacanțe pentru aventurieri. Revenind în Breb, pe strada Principală, la nr. 149, unde funcționează pensiunea Babou și locuiesc Eva și Matei (așa le spun localnicii), recolta de cartofi din acest an, prima pentru cei doi, și cele 11.000 de bucăți de șindrilă care au acoperit pensiunea contează mai mult decât orice plan sau strategie de afaceri. Cifrele sunt importante pentru ei în măsura în care se referă la numărul de turiști care „au norocul să se deconecteze“ în Maramureș. Potrivit datelor Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România, județul Maramureș este printre cele mai căutate destinații agroturistice, alături de Bran‑Moeciu, Rucăr și regiunea Alba. Iar activitățile turistice cu cea mai mare căutare sunt echitație, plimbări în natură, pescuit și bird watching.

Acum, în curtea pensiunii care oferă opt locuri de cazare amenajate într‑un fost grajd pentru animale și spațiu pentru campare în grădină, o familie de olandezi, care locuiește la Cluj‑Napoca, se odihnește pe hamace. Alt cuplu, tot de străini, gătește în bucătărie. Până în iulie, un singur cuplu de turiști a fost din România. Brebul și Babou au fost însă vizitate de americani, japonezi, olandezi, nemți, francezi și lista poate continua. Turiștii sunt, după cum spune Matthijs, aventurieri, însetați de cunoaștere, pasionați ca și Eveline de cultură și civilizație. Cei mai mulți dintre aceia care campează pe timpul verii fac tururi cu rulota de câteva luni prin Europa sau întreaga lume. Nu există o limită de vârstă și, deși prețurile pentru cazare pe noapte sunt de câțiva euro, turiștii nu sunt dintre cei cu posibilități materiale modeste.

Dar Matthijs spune că ­tarifele (de exem­plu, o noapte în sistem bed&break­fast costă 12,5 euro) sunt calculate cât să ob­țină strict un venit care să le permită să trăiască aici „mult timp de‑acum înainte“.