Planul de afaceri al României în businessul cu autostrăzi

Între 1.700 şi 3.000 de kilometri de autostradă care să urmeze traseele de transport europene şi care să lege între ele regiunile de dezvoltare ale României. Acestea sunt datele tehnice ale propunerilor făcute de grupul de lucru format din antreprenori, manageri şi consultanţi care contribuie la secţiunea infrastructură în cadrul proiectului Business Standard Guvernul Privat. Autostrada Bucureşti-Braşov aduce pierderi directe în economie de minimum 200 milioane de euro pe an, la care se adaugă pierderile indirecte, care constau în oportunităţi ratate, avertizează membrii grupului de lucru, care au propus ca rezolvare un master-plan pe termen de două cicluri electorale, asumat politic de Parlament. Astfel, fiecare kilometru de autostradă construit îşi recuperează investiţia în timp-record din impozite aplicate pe o bază mai largă, investiţii atrase, locuri de muncă înfiinţate şi vieţi salvate, argumentează reprezentanţii mediului privat caracterul de urgenţă al acestui proiect. Lucrările pot înainta, într-un scenariu funcţional, cu 100-300 km pe an, ceea ce face ca orizontul rezonabil în care România ar putea avea o reţea completă de autostrăzi să fie în jurul anului 2018, au convenit participanţii la prima întâlnire faţă-în-faţă, dedicată infrastructurii, din seria Guvernul Privat. Infrastructura rutieră a devenit, nu numai sub aspectul costurilor, dar şi al timpului de transport, un factor major de risc, atât în sourcingul, cât şi în comercializarea automobilelor, iar riscurile logistice nu mai sunt admise în condiţiile concurenţei globale”, arată Constantin Stroe, vicepreşedinte al Dacia şi preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Pe de altă parte, Stroe crede că “am intrat într-o fereastră de oportunitate pe care trebuie s-o fructificăm inteligent, iar pentru asta, infrastructura este elementul esenţial. Criza financiară mondială se poate transforma într-o recesiune economică, iar acest lucru ar putea fi parţial contrabalansat de lucrări publice efectuate cu gran¬turi din fonduri europene. Din această perspectivă, accesul şi utilizarea fondurilor europene devin o prioritate pentru infrastructură, explică George Mucibabici, preşedintele companiei de consultanţă Deloitte România şi fost preşedinte al Băncii Ţiriac. Pe lângă fondurile europene, participanţii la panelul Guvernul Privat dedicat infrastructurii au mai propus finanţare prin direcţionarea accizelor pe carburanţi către infrastructură şi căutarea de parteneriate public-privat pentru toate proiectele pentru care nu există surse de finanţare. Este necesară elaborarea unui buget multianual pe perioada 2009-2013, cel puţin, care să cuprindă atât sursele de finanţare a infrastructurii, în limitele unui deficit bugetar de 2-3%, cât şi impactul favorabil pe măsura finalizării proiectelor, respectiv creşterea semnificativă a veniturilor, propune Dan Bunea, consultant la DTD Team şi fost vicepreşedinte BCR. La acest moment, cei 2,6 mld. euro alocaţi pentru infrastructură reprezintă aproximativ 1,86% din PIB (PIB=143 mld. euro), însă, ca orice investiţie, aceşti bani vor genera venituri la bugetul de stat, şi vorbim aici de impozitul pe profit, im pozite pe salarii, TVA etc. O parte din aceşti bani se vor întoarce ca venituri la bugetul de stat, însă, între timp, ei vor genera şi o creştere economică substanţială, care se va reflecta în PIB”, explică şi Bogdan Sgârcitu, directorul de comunicare al Bechtel. În privinţa finanţării prin parteneriate public-privat, cvasi-majoritatea participanţilor au convenit că acestea sunt necesare. “Este posibil un parteneriat între societăţi străine şi statul român, în care primele să contribuie la construcţia autostrăzilor, investiţiile urmând să şi le amortizeze din exploatarea ulterioară a acestora, consideră Felix Pătrăşcanu, de la Fan Courier. Ţări precum Portugalia, Grecia, Ungaria, Italia, Franţa etc. au adoptat cu succes această metodă, care nu garantează doar construirea proiectului în condiţii de calitate, ci şi asigură întreţinerea corespunzătoare a acestuia pe toată perioada concesiunii, spune Michael Stanciu, preşedintele Search Corporation. În privinţa termenelor de finalizare, “trebuie mărit ritmul lucrărilor sau măcar să nu se aprobe extensii de timp pentru realizarea acestora”, a propus Liviu Bota, de la patronatul Drumarilor. În sectorul rutier, prioritatea nr. 1 este crearea sistemului de autostrăzi, urmată de lărgirea drumurilor existente şi delimitarea sensurilor de mers, apoi crearea de mini-şosele de centură pentru sate şi oraşe pe drumurile europene, explică Marius Ştefan, manager la Autonom Rent-a-Car, companie cu o flotă de 500 de autoturisme. Pe de altă parte, trebuie construite drumuri expres, care să racordeze la sistemul de autostrăzi zonele economice ale ţării - este necesară creşterea numărului de legături rutiere interne”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR. Reprezentantul Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri, Radu Dinescu, spune că este urgentă şi racordarea tuturor reşedinţelor de judeţ la reţeaua drumurilor, cu 11,5 t/axă portantă. Astăzi, diferenţa face ca aceste judeţe să fie neatractive pentru investitori, din cauza costurilor sporite pentru transport, explică Dinescu. De asemenea, este nevoie să se creeze posibilităţi reale ca vehiculele să poată circula cu viteza maximă admisă, de exemplu pe un interval de 10 km - drum în curbă ori în serpentine -, să existe posibilitatea de depăşire pe cel puţin două porţiuni, propune Alexandru Dobre, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor în Construcţii (ARACO). Din punct de vedere legislativ, “este urgentă simplificarea radicală a exproprierilor în interes public - cu statuarea fermă a dreptului de a efectua lucrări de construcţii, în paralel cu orice litigii promovate în justiţie - şi simplificarea procedurilor vizând descărcarea arheologică a terenurilor expropriate, au mai convenit participanţii la grupul de lucru. Plan de lucru Obiectiv: construirea a 1.700-3.000 de kilometri de autostradă până în 2018 Costuri de finanţare: aproximativ 16 mld. euro Surse de finanţare: fonduri europene, parteneriate Public-Privat, bugetul de stat, creşterea accizelor pe carburanţi Paşii necesari: simplificarea legislaţiei referitoare la exproprieri şi descărcarea arheologică stabilirea unor proceduri stricte de contractare şi urmărire a lucrărilor stabilirea unui salariu minim atractiv pe ramură pentru atragerea forţei de muncă Urgenţa: Stabilirea unui Master Plan, aprobat în Parlament, care să definească foarte clar proiectele prioritare din infrastructură