Printre măsurile fiscal-bugetare prevăzute în planul comun de guvernare al PSD-PDL, o noutate fiscală este "impozitarea suplimentară a câştigului care nu este efectul unui merit specific evident al agentului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi".
Măsura citată mai sus apare în planul de guvernare, la punctul 16 din Capitolul 20, privind Politica Fiscal-Bugetară. Aceasta este cunoscută şi sub numele de "Taxa Robin Hood", după numele celebrului haiduc britanic, şi presupune suprataxarea câştigurilor mari. De fapt, această măsură a vizează în special supra-taxarea câştigurilor companiilor petroliere, dar, teoretic ar putea fi aplicată şi sectorul bancar sau pe cel de retail.
Despre impunerea unei astfel de taxe s-a vorbit foarte mult şi în unele state din Europa în ultimii ani, în contextul creşterii susţinute a preţurilor la petrol, gaze naturale şi cărbune. Companiile din sectorul petrolier au fost însă în mod special în atenţia opiniei publice şi au fost acuzate că care au beneficiat “nemeritat” de creşterea preţului petrolului.
Taxa Robin Hood a generat numeroase dispute şi în România pe parcursul anilor trecuţi, principala companie vizată fiind, evident, Petrom. Alături de Petrom însă, şi companiile de stat Romgaz, Societatea Naţională a Lignitului sau Hidroelectrica, s-ar putea afla în situaţia de a le fi suprataxate profiturile, dacă prevederea din planul de guvernare va deveni realitate. O astfel de taxă a fost introdusă recent de guvernul Italian, şi există în diverse forme şi în alte state din vestul şi nordul continentului european.
