Susţinut de Paul Volker, fostul şef de la Federal Reserve, Obama a strâns laţul în jurul activităţii marilor bănci, acestea trebuind să aleagă între protecţia guvernului şi investiţiile în nume propriu în fonduri de acţiuni sau hedging. Deţinerile în astfel de fonduri, deşi pot aduce mari profituri, sunt considerate de către guvern drept riscante şi pot duce la o nouă criză pe piaţa de credit.
Volcker şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa de temperare a riscului în rândurile băncilor mari.
La două zile după ce democraţii au pierdut fotoliul de senator pe care îl deţineau în Massachusetts, Obama a făcut o declaraţie privită de mulţi drept populistă: “Niciodată contribuabilii americani nu vor mai fi ţinuţi ostateci de o bancă ce e prea mare ca să cadă”. Locul lăsat vacant în Senat după moartea lui Edward Kennedy şi câştigat de republicani, era unul important în planurile de reformă a lui Obama.
Dacă va fi aprobat de Congres, planul preşedintelui american va reconfigura modul în care băncile mari îşi vor desfăşura activitatea. Teama că profiturile vor scădea în urma acestor reglementări a condus la deprecieri de până la 5% ale acţiunilor instituţiilor financiare mari, iar J.P. Morgan Chase & Co. a scăzut cel mai mult, cu 6,6%.
Panica de pe pieţele de capital s-a mai temperat, după ce democratul Barney Frank a făcut precizarea că regulile noi vor fi puse în aplicare peste 3-5 ani, nu imediat.
Planul lui Obama de restructurare a sistemului bancar a creat panică pe piaţa de capital
Publicat la 22.01.2010, 15:48:49
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
Articole înrudite
Piețe financiare
Curs BNR valabil 25 august 2026: 1 euro = 5.2536 lei. Leul câștigă ușor teren

Piețe financiare
ETF vs fond mutual: care e mai bun pentru un român?

Piețe financiare
Cum funcționează ROBOR și de ce contează pentru creditul tău

Piețe financiare
Aur vs Bitcoin: ce păstrează mai bine valoarea
Piețe financiare
