Plecarea condeierei

Din vina antropologilor, cuvantul incultura a disparut din vocabular. In trecut, notiunea de cultura era asociata cunostintelor deosebite – umaniste si stiintifice –, cultivarii artei, bunului-gust si sensibilitatii rafinate. Antropologia a generalizat respectiva acceptiune la toate manifestarile vitale dintr-o comunitate – credinte, obiceiuri, rituri, vicii si valori – astfel incat azi descoperim in presa expresii de genul: “cultura consumului de carne de om”, “cultura contrabandei”, “a fotbalului” si altele mult mai rele. Deja nimeni nu mai e incult, intr-un fel am devenit cu totii culti, ceea ce constituie, fara indoiala, apoteoza civilizatiei noastre, purtand amprenta frivolitatii.In acest context, nu e deloc improprie afirmatia: Corín Tellado, condeiera asturiana care a murit luna trecuta, la varsta de 82 de ani, a fost probabil cel mai important fenomen socio-cultural cunoscut de limba spaniola din Secolul de Aur.Chiar daca afirmatia aceasta pare o erezie – si chiar e, din punct de vedere calitativ –, ea nu e si din punct de vedere cantitativ, fiindca nici Borges, nici García Márquez, nici Ortega y Gasset, nici oricare altul dintre cei mai originali creatori si ganditori din limba noastra n-a ajuns la atatia oameni si nu le-a influentat modul de a simti, vorbi, iubi, uri si intelege viata si relatiile umane ca María del Socorro Tellado López, numita Socorrín de familie si prieteni; fata care in 1946, la 19 ani, si-a scris la Cádiz primul ei mic roman, “Pariu indraznet”, o poveste angelica in care un tanar elev-ofiter paria ca va reusi sa sarute o fata si castiga pariul gratie unei pane de curent ivite in mijlocul unei petreceri.

Citeste mai mult