Pokerul de 31 de miliarde (Der Spiegel)

Criza Euro s-a intors acolo de unde a plecat. In Grecia. Desi tara reprezinta doar 2% din PIB al zonei Euro, potentialul distructiv al unui colaps elen este urias. In joc este chiar dezmembrarea uniunii monetare. In weekend ne-am adus aminte ca Atena mai exista. In saptamanile trecute intreaga atentie a Europei era directionata catre Spania, cea de-a patra mare economie a continentului. Problema Madridului e, pentru moment, inlaturata prin protocoalele suplimentare care ar permite Spaniei sa ceara finantare externa in conditii mai avantajoase si prin anuntul BCE de cumparare nelimitata de titluri de stat de pe piata secundara.

 

Si abia ce se calmase situatia in sudvestul Europei, ne intoarcem la Acropole. Acolo, deciziile dureroase nu se mai lasa amanate. In raportul creditorilor internationali se va arata in luna octombrie, cel tarziu pana in 6 noiembrie, dupa alegerile prezidentiale din SUA, ca guvernul Samaras a facut economii drastice, dar datoria tarii creste in continuare din cauza recesiunii prelungite. Incercarile de a impulsiona cresterea economica s-au pierdut, ca intotdeauna, in hatisul birocratiei hellas, scriu cei de la RFI.ro

 

Ce s-ar putea intampla acum? Grecia ar putea primi mai mult timp pentru reforme si transa de 31 de miliarde de Euro – o varianta pentru care a pledat premierul francez. In completare la aceasta decizie ar putea veni o noua runda de taieri de datorii din partea creditorilor privati si publici – o masura care doar pe contribuabilii germani i-ar costa 8 miliarde de Euro. A treia optiune ar fi constatarea formala a neindeplinirii criteriilor asumate si intrarea in faliment a Greciei impreuna cu iesirea din zona Euro.

 

Intrebarea este daca scutul format din Mecanismul de Stabilitate si Banca Centrala Europeana va fi destul de puternic incat sa poata suporta acest soc. Pe plan psihologic, decizia dureroasa ar putea servi drept exemplu altor state in dificultate care evita programele de austeritate. Dincolo de aspectele economice insa, problema cea mai mare ar fi decizia unica in istoria UE de a anula principiul de solidaritate al statelor europene – intreaga constructie europeana ar divaga de la unul din principiile pe care se bazeaza insasi existenta sa.