Cei 27 de miniştrii din Uniunea Europeană au purtat negocieri timp de 18 ore pentru a ajunge la un compromis. Revizuirea vizează continuarea reformei declanşate în 2003 de reducere a subvenţiilor pentru producători şi folosirea banilor pentru proiecte de revitalizare a mediului. Pentru prima oară, ajutoarele pentru exploatările foarte mari, care primeau peste 300 de mii de euro pe an ca subvenţii, se vor diminua procentual mai mult decât ale celor mici.
În privinţa cotelor la lapte, un alt subiect de dezbatere, s-a hotărât creşterea acestora cu 1% pe an, timp de cinci ani, şi dispariţia lor completă din 2015. Autorităţile de la Bucureşti se declară mulţumite de noua formă a Politicii Agricole Comune. Astfel, Ministerul Agriculturii a obţinut creşterea plăţilor directe pe suprafaţă peste nivelul prevăzut prin Tratatul de Aderare.
Cuantumul plăţilor naţionale complementare va fi mărit de la 30% la 50%, respectiv cu circa 40 euro/ha, din 2010. România a susţinut adoptarea acestei măsuri pentru reduce diferenţa faţă de fermierii din vestul Europei în privinţa subvenţiilor directe şi implicit posibilitatea de a concura cu şanse mai bune pe piaţa comunitară.
Un alt câştig al întâlnirii de la Bruxelles este alocarea de noi fonduri statelor nou intrate în UE, fonduri destinate sprijinirii activităţii unor sectoare din regiuni vulnerabile. România a obţinut 105 milioane euro pentru perioada 2010 – 2015, adică 17,7 milioane de euro pe an. A fost amânată aplicarea cerinţelor privind bunăstarea animalelor, pentru anul 2016, faţă de 2014 iniţial. Acest lucru va permite realizarea investiţiilor necesare alinierii la cerinţele comunitare într-o perioadă mai lungă de timp şi menţinerea în sistem a mai multor producători.
