Analistii financiari sunt de parere ca, in plina criza, sunt putine lucruri de facut si ca, pentru a trece cu bine de aceasta perioada, intreprinzatorii ar fi trebuit sa apeleze la prudenta si sa isi fi diversificat activitatea, astfel incat sa nu fie dependenti de importuri.
De altfel, in momentul de fata, cele mai afectate sunt IMM-urile care au activitati de import. Liviu Souca, managing partner al Hansen, importator si distribuitor de mobilier de birou, recunoaste ca firmele mici sunt afectate de criza, insa, spune el, acestea au avantajul ca pot reactiona mult mai rapid la schimbarile din piata in care activeaza. “Companiile mici au o problema cu atragerea fortei
de munca calificate, o criza le poate usura misiunea in aceasta directie. Profiturile companiilor se pot reduce in aceste perioade si, astfel, pot fi afectate planurile de dezvoltare pe termen lung”, spune Souca. O piata instabila devine din ce in ce mai riscanta pentru afacerile mici si mijlocii, care, oricum,
sunt primele expuse la schimbarile de pe piata, chiar si in cazul in care climatul economic este sau nu favorabil. “Firmele mici vor fi intotdeauna expuse la riscul valutar, deoarece nu detin anvergura necesara pentru a se proteja, in mod eficient, de acest risc. Micii intreprinzatori loviti acum de depreciere sunt, in mod evident, importatorii. Acestia au avut, in ultimii ani, marje de profit foarte mari, datorate atat aprecierii monedei nationale fata de euro, cat si cererii de consum impresionante, coroborate si cu marje de profit ridicate in Romania”, spune Dragos Cabat, managing partner al Financial View, companie de consultanta financiara.
Ce pot face proprietarii de afaceri mici si mijlocii pentru a atenua situatia? “In aceasta conjunctura, micii intreprinzatori puteau actiona in sensul diversificarii activitatii proprii - in asa fel incat sa nu mai fie dependenti de importuri si, deci, afectati de cursul valutar. Daca nu au facut aceasta la timp, acum, ei pot doar spera ca vor putea acoperi pierderea financiara din deprecierea abrupta a leului, prin micsorarea marjei de profit a activitatii pe care o desfasoara”, explica Dragos Cabat.
Euro a avut nevoie de mai putin de cinci zile lucratoare pentru a atinge maximul ultimilor patru ani, 3,9 lei, iar dupa aceasta depreciere, analistii financiari si-au revizuit estimarile in privinta nivelului cursului pentru acest an. In conditiile in care unii analisti locali nu exclud chiar depasirea varfului istoric atins de euro in 2004, la 4,14 lei, ce masuri de protectie pot aplica firmele mici si mijlocii?
Leul s-a prabusit pe piata interbancara la inceputul saptamanii trecute, atingand cotatii de peste 3,98 lei/euro. In acest context, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat ca deprecierea leului din ultima perioada s-a situat “in limite normale”, in conditiile tensiunilor financiare pe plan international, dar si pe fondul evenimentelor interne - “politice si sociale” - din ultima saptamana. Doua zile mai tarziu, moneda a stagnat la un curs de referinta de 3,9233 lei/euro, iar dealerii au suspectat interventia bancii centrale in piata valutara, avand in vedere ca leul s-a apreciat, contrar valutelor din regiune. Indiferent de fluctuatiile ulterioare, reprezentantii BNR au dat asigurari ca sistemul bancar autohton are suficienta lichiditate pentru a tine lucrurile sub control.
Aurelia Visinescu, director general al producatorului de vinuri Domeniile Sahateni, recunoaste ca firma pe care o conduce este afectata atat de criza externa, cat si de deprecierea leului. “Noi suntem o societate noua, la inceput de drum si cu un interes major pentru exportul vinurilor noastre. In conditii de criza economica, foarte putine companii sunt dispuse sa inceapa o afacere cu produse noi. Si ma refer in special la SUA, unde mai multi importatori au amanat colaborarea pe aceste motive”, explica Visinescu.
In ceea ce priveste deprecierea leului fata de euro, influentele sunt majore, explica directorul general al Domeniile Sahateni. “Cel mai mult suferim in partea de investitii, care sunt realizate aproape integral cu produse din import (vita-de-vie, sistem de sustinere, utilaje agricole, utilaje vinificatie). Vom duce la bun sfarsit proiectele incepute, pentru ca nu avem cale de intoarcere si probabil le vom amana pe celelalte. Si costurile de productie sunt major afectate, in conditiile in care toate materialele sunt importate”, spune aceasta.
Producatorul de casute pentru copii Abil Top Construct nu este inca afectat de aceasta depreciere, dar explicatia consta in aceea ca materia prima pe care o folosesc este achizitionata din zona Harghitei. “Nu cred ca un antreprenor se poate proteja in vreun fel, suntem la mana scumpirilor. Noi din primavara am tot facut fata scumpirilor si a trebuit sa ne adaptam. Ne-am luat o marja de 10%, pentru a ne acoperi transportul, ca urmare a fluctuatiei barilului”, explica Dana-Laura Olteanu, director administrativ al companiei. Sezonul de lucru pentru acest an se apropie de sfarsit in cazul Abil Top Construct, de aceea pierderile nu sunt foarte mari. “Construirea unei casute dureaza o luna si, daca in acest interval mai avem nevoie de materie prima, iar aceasta s-a scumpit, atunci noi suportam totul din profit. Nu poti sa maresti pretul clientilor dupa cum au loc scumpirile. Daca leul nu isi revine insa, cu siguranta, de la anul vom umbla la preturi, pentru ca toate calculele noastre au fost facute la un euro de 3,7 lei”, explica Olteanu. Aurelia Visinescu spune ca, in astfel de vremuri, singura protectie este sa nu iti pui toate ouale intr-un singur cos.
“O solutie ar fi vanzarea atat la export, cat si la intern. Insa, la astfel de fluctuatii tot nu esti protejat. Nu se poate lucra cu marje atat de mari pentru a fi acoperit, deoarece devii necompetitiv, iar piata te exclude. In cazul de fata, exportul ar fi solutia, insa ce te faci daca euro ajunge din nou la 3,1 lei? Pe piata nu poti intra si iesi dupa cum se misca cursul de schimb”, spune Visinescu.
Masurile de protectie depind foarte mult de specificul industriei in care activezi. “Mai concret, depinde de viteza de rotatie a stocurilor, daca ele fac importuri, sau de viteza de incasare a banilor, daca sunt doar distribuitori. Companiile cu o viteza mare de rotatie sunt afectate destul de putin de deprecierea monedei nationale si vine oarecum in compensatie cu perioadele in care moneda nationala s-a apreciat constant. Ca masuri de protectie: pentru companiile care rotesc stocurile rapid - sa-si optimizeze stocurile, iar pentru celelalte, incheierea de contracte in moneda euro sau in moneda in care ei cumpara produsele/serviciile, daca este posibil”, sfatuieste Liviu Souca, managing partner al Hansen.
“Companiile mici nu au la dispozitie mecanisme specifice pentru a se proteja de deprecierea monedei, ele trebuie sa aplice politica bunului-simt: sa contracteze credite doar in moneda tarii in care isi desfasoara afacerile. Sau, daca au, este doar la nivel declarativ, accesul la acestea fiind destul de limitat. Daca au contracte in state cu moneda euro, pot lua credite in euro, daca lucreaza pe intern, sa ia credite in moneda nationala. Alta solutie mai simpla de protectie nu exista, iar anvergura lor nu le permite sa apeleze la metodele utilizate de marile companii”, a declarat pentru Antreprenor Tiberiu Moisa, director executiv Clienti Corporativi&IMM Banca Transilvania.
Acesta spune ca, in strainatate, IMM-urile au la dispozitie in plus, teoretic, varianta asigurarii, dar, practic, putini sunt cei care o utilizeaza, deoarece, in UE, IMM-urile utilizeaza moneda unica. Oficialul BT confirma ca perioada sfarsitului de an poate fi mai dificila pentru toate companiile, indiferent ca sunt mari sau sunt mici afaceri. “In comparatie cu marile companii, cu reguli mult mai stricte, IMM-urile locale se vor adapta mai usor noii situatii, pentru ca sunt mai flexibile si pot, la nevoie, chiar sa-si schimbe profilul. Au o capacitate de rezistenta mai mare, prin adaptare, intr-o economie incerta”, a explicat Tiberiu Moisa.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
