Parerile sunt impartite: determinismul economic, sprijinit de Paulson, potrivit caruia liberalizarea economica a Chinei va duce la reforme politice, pierde teren. Washingtonul se teme tot mai mult ca ar putea pierde capacitatea de a influenta China, iar tot mai multi politicieni americani vor o noua abordare fata de Beijing.
La Washington, dezbaterea asupra politicii fata de China este ciclica. Acum, aceasta a fost inspirata de mai multe actiuni ale Chinei - de la evenimentele bursiere la scandaluri cu alimente contaminate - datorita carora SUA au devenit mai constiente de dependenta de China, de campania pentru alegerile prezidentiale din 2008 si de o carte publicata de experimentatul jurnalist Thomas Mann, "Fantezia China", care avertizeaza ca scenariile de reforme politice in China s-ar putea dovedi nerealiste.
Abordarile preferate de oameni influenti din Washington sunt legate, in mare parte, de diferitele perspective de dezvoltare politica a Chinei in urmatorii 20 de ani.
Determinism economic. Aceasta teorie este preferata de administratie. Potrivit acesteia, liberalizarea economica a Chinei, accelerata de aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului (WTO) va duce inevitabil la deschidere politica - in parte, pentru ca va crea o clasa mijlocie puternica, ce va cere mai multe libertati si o guvernare mai democratica. Adeptii acestei teorii dau ca exemplu reformele economice care au dus la schimbari politice in Taiwan si Coreea de Sud, in anii 1970 si 1980. Dar cresterea economica a sporit legitimitatea Partidului Comunist Chinez, in ciuda unor nemultumiri legate de coruptie si degradarea mediului inconjurator.
Revolutie democratica. Prabusirea comunismului in Europa de Est in 1989-1990 i-au incurajat pe cei care credeau ca o astfel de revolta democratica ar fi posibila in China. Reprimarea protestatarilor din Piata Tienanmen, in 1989, a dat o lovitura acestei ipoteze, dar adeptii determinismului economic mai fac referire la ea. Presedintele George Bush spunea recent ca "disidentii … sunt liderii democratici de maine". Ideea ca o revolta democratica este certa duce la inertie politica.
Schimbare controlata. Acest scenariu are in vedere o liberalizare economica lenta si sustinuta, controlata de partidul aflat la putere. El prevede ca partidul sa se reformeze singur, din interior, devenind astfel mai agreat de clasa mijlocie si obtinand mai mult sprijin de la aceasta. La modul ideal, partidul va evolua atat de mult, incat va ajunge sa permita competitia democratica.
Scenariul Mann. Jurnalistul spune ca strategii americani au adoptat scenarii benigne nerealiste pentru schimbari politice si dezvoltare in China. Potrivit teoriei sale, China ar putea pastra un sistem autoritar pe termen nelimitat, cu efecte negative asupra normelor globale ale drepturilor omului si comunitatii internationale. Mann spune ca strategii americani ar trebui sa pastreze relatii economice deschise cu Beijingul si, in acelasi timp, sa-si foloseasca influenta pentru a promova democratia - o politica pe care unii sceptici din Washington au respins-o.
Populism economic. In Congres exista tot mai multi sustinatori ai populismului economic. Ei nu ofera o politica pentru gestionarea puterii crescande a Chinei, ci vor impunerea de sanctiuni sau de tarife suplimentare pentru produsele chinezesti. De teama ca muncitorii americani si industria vor avea de suferit din cauza relatiilor economice dintre China si SUA, adeptii acestei abordari cer reducerea schimburilor, pe motivul incalcarii drepturilor omului in China.
Previziuni. Cand viitorul presedinte american isi va prelua mandatul, in 2009, scenariul lui Mann ar putea avea o audienta mai receptiva, ceea ce ar putea duce la schimburi de declaratii mai dure intre Beijing si Washington.
Totusi, faptul ca fostul presedinte Bill Clinton nu a reusit sa lege statutul de "natiunea cea mai favorizata" de o mai larga respectare a drepturilor omului, la mijlocul anilor 1990, sugereaza ca cererile guvernelor straine pentru schimbare politica nu fac o impresie puternica la Beijing.
Integrare
Abordarea "actionarului global", promovata de fostul secretar de stat (in prezent presedinte al Bancii Mondiale) Robert Zoellick, arata ca aducerea Chinei in comunitatea internationala, beneficiind de influenta si responsabilitatile unei puteri majore, va genera efecte democratice prin amestecare. Aceasta politica ar putea avea un impact limitat asupra politicii externe a Chinei. Beijingul s-a implicat ocazional in stoparea represiunilor din Burma, dar relevanta interna va fi probabil mai mica.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
