Politica monetară a SUA a contribuit la scumpirea alimentelor pe plan global

 
Prin globalizarea pieţelor o fraudă ipotecară dintr-un oraş american ajunge să fie corelată cu tensiunile sociale provocate de scumpirea alimentelor în economiile emergente. Creşterea cererii din China, India şi alte economii în curs de dezvoltare precum şi scumpirea energiei şi ieftinirea dolarului au dus la creşterea preţurilor la mărfuri. În cele din urmă, s-au scumpit şi cerealele, mai ales gâul, orezul şi soia.

Dublarea preţurilor la orez a dus la tensiuni sociale în peste 12 ţări, iar o parte din guvernele asiatice au restricţionat exporturile. Chiar şi în SUA, una dintre cele mai bogate ţări din lume, există magazine care limitează vânzările de orez. Iar decizia celei mai puternice Bănci Centrale din lume de a injecta lichidităţi în piaţă a agravat problema.

Criza de pe piaţa ipotecară, scumpirea petrolului şi scăderea încrederii în economie ameninţau pieţele financiare. Rezerva Federală a reacţionat folosind cea mai eficientă armă a sa: scăderea dobânzii cheie. FED-ul a ales să protejeze economia înainte de a încerca să stăpânească inflaţia. Traderii au înţeles mesajul transmis de Rezerva Federală, au cumpărat mărfuri pentru a se proteja de presiunile inflaţioniste şi în acelaşi timp au vândut dolari.

Caracterul speculativ din piaţă a dus la un nou val de ieftinire a dolarului şi la o continuare a scumpirii mărfurilor. Preţurile ridicate la alimente şi energie au menţinut inflaţia peste ţinta Fed-ului însă oficialii nu au făcut mare lucru în acest sens. Deşi o mică parte a membrilor comitetului de politică monetară s-au arătat îngrijoraţi, majoritatea nu. Oficialii estimează că inflaţia se va modera iar preţurile se vor stabiliza. Unii analiştii prognozează o corecţie puternică deoarece mărfurile sunt supraevaluate. Alţi specialişti consideră însă că atâta vreme cât economia globală rezistă iar băncile centrale se concentrează pe protejarea creşterii produsului intern brut, preţurile la mărfuri nu vor scădea semnificativ.