Intrebat daca ar putea folosi aceste interventii pentru a influenta cursul zlotului, Skrzypek a spus ca, “in anumite conditii, da". Polonia este adepta principiului de flotare controlata a cursului (dirty-floating), insa pana acum si-a limitat interventiile la cazurile in care a considerat ca au fost depasite niveluri periculoase ale cursului. In schimb, politica “dintilor de ferastrau", care inseamna ca o banca centrala intervine inopinat pe piata, pentru a inversa trenduri de scurta durata ce lasa loc speculatiilor, a fost practicata in ultimii ani de Banca Nationala a Romaniei. Banca centrala a Poloniei a redus miercuri dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, pana la 4%, sub o parte din asteptari, pe fondul unei tendinte a bancilor centrale din regiune de a renunta la scaderile masive de dobanzi. “Argumentul care, probabil, a prevalat in consiliul de politica monetara a fost ca scaderea dobanzii sa nu dauneze zlotului. Consiliul a redus dobanda, ca sa stimuleze economia", considera Piotr Kalisz, de la Citibank Handlowy. Decizia din Polonia vine la doua zile dupa o reuniune de politica monetara a bancii centrale din Ungaria, care a mentinut dobanda-cheie la 9,5%. Tot luni, patru guvernatori de banci centrale din regiune - Polonia, Cehia, Ungaria si Romania - au avut o interventie concertata, despre care analistii au comentat ca a fost menita sa apere monedele nationale, singurele din regiune care mai au regimul de flotare controlata (managed-floating). La sfarsitul saptamanii trecute, presedintele grupului ministrilor de Finante din zona euro, Jean-Claude Juncker, s-a aratat ingrijorat de deprecierea accentuata a multor monede nationale din estul Europei, in contextul in care investitorii cu aversiune la risc se retrag din regiune. (L.D.)
