Flora, în special pădurile tropicale, absoarbe un sfert din dioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de seră produs prin arderea combustibililor fosili (petrol, gaz, cărbune).
Logica sugerează că fotosinteza, prin care plantele transformă energia solară, dioxidul de carbon şi apa în nutrienţi ar fi afectată în mod negativ de poluarea cu particule provocată de industrie şi transporturi, care obstrucţionează razele soarelui. Această poluare ("global
dimming", întunecare globală) ar avea însă efectul contrar.
"În mod surprinzător, efectele poluării atmosferice par să fi intensificat productivitatea vegetală globală cu aproape un sfert între 1960 şi 1990" antrenând "o creştere cu 10% a cantităţii de dioxid de carbon stocată" pe planetă, afirmă Linda Mercado, cercetătoare la Met Office Hadley Centre din Marea Britanie, principalul autor al studiului publicat de revista Nature.
Fenomenul se explică prin modul în care particulele reflectă lumina. Dacă cerul este poluat, flora primeşte mai puţină lumină în mod direct, dar primeşte o lumină dispersată de particule ce acţionează ca nişte oglinzi minuscule. Astfel, numărul frunzelor care rămân complet în umbră este mai mic, iar fotosinteza se realizează la nivelul acestora.


