Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că actuala lege a insolvenței “este proastă” și încurajează companiile să nu plătească taxe. Iar CCR încurajează astfel de practici, a mai spus prim-ministrul. CCR a hotarât marţi că legea insolvenţei este neconstituţională.
“Curtea Constituțională nu ne lasă să combatem evaziunea fiscală.(…) CCR sprijină evaziunea fiscală. Legea actuală a insolvenței încurajează companiile să nu plătească taxe. Actuala lege a insolvenței este proastă și sunt hotărât să o modific pentru a sprijini companiile serioase”, a declarat Ponta.
Declarația prim-ministrului vine în contextul în care Curtea Constituţională a României (CCR) a decis marţi, cu unanimitate de voturi, că Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Codului insolvenţei este neconstituţională.
Astfel, a fost admisă sesizarea formulată, la 9 octombrie, de Avocatul Poporului, în cazul articolului 81 alineatul 3 şi a articolului 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, fiind invocată lipsa conformităţii unor dispoziţii legale din actul normativ faţă articolul 1 alineatul 5 şi articolul 15 alineatul 2 din Constituţie.
“În ziua de 29 octombrie 2013, Plenul Curţii Constituţionale (…) a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin.(3) şi ale art. 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”, potrivit CCR.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului şi a constatat că ordonanţa privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este neconstituţională.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, informează CCR.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se va comunica celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului.
Noul Cod al insolvenței a intrat vigoare vineri, 25 octombrie. Potrivit ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, scopul noului Cod al insolvenței este acela de a preveni situațiile în care societățile debitoare s-ar sustrage de la plata obligațiilor folosind o perioadă lungă de timp în care devin intangibile prin simpla intrare în procedura de insolvență și eventual prin derularea unui plan de reorganizare.
Noua reglementare creează premisele legale ale unei proceduri de insolvență care asigură echilibrul între interesele creditorilor și cele ale debitorilor, a mai spus Cazanciuc, la începutul săptămânii trecute.
Referitor la executarea silită individuală ca modalitate de recuperare a creanțelor curente, ministrul Justiției a arătat că, deși ea prevede obligația achitării datoriilor curente, de cele mai multe ori debitorii au ignorat plata creanțelor curente, ajungându-se la situația paradoxală în care creanțele născute în cursul procedurii de insolvență sunt mai mari decât cele înscrise la masa credală.
Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională a României dispoziții din Codul insolvenței.
