Anterior, Antonescu şi Daniel Constantin, ca lideri ai ACD au semnat documentul care statuează alianţa dintre ACD şi PSD.

De asemenea, mai înainte înfiinţarea USL a fost validată de Delegaţia Permanentă a PNL, Consiliul Naţional al PSD şi Consiliul Naţional al PC.

Uniunea Social Liberală (USL) îşi propune să funcţioneze până pe 31 decembrie 2020.  USL va fi condusă de preşedintele PSD şi de cel al PNL, care vor lua decizii prin "consultare şi consens". Uniunea Social Liberală va propune candidaţi comuni la alegerile parlamentare, interzice negocierile cu PDL pentru o viitoare majoritate şi se obligă la opoziţie în situaţia în care nu ar putea obţine majoritatea guvernamentală.

USL va susţine, atât în ipoteza alegerilor prezidenţiale la termen, cât şi a celor anticipate, un singur candidat pentru funcţia de Preşedinte al României. Candidatul alianţei pentru funcţia de Preşedinte al României va fi persoana cea mai bine plasată într-un sondaj de opinie la nivel naţional, care va fi realizat în mod încrucişat de două case de sondare care îşi vor împărţi în jumătate un eşantion reprezentativ. Candidatul alianţei pentru postul de Prim Ministru este desemnat de partea care nu propune o candidatură pentru funcţia de Preşedinte al României". De asemenea, "ponderea celor două părţi în guvern se stabileşte în mod egal între cele două părţi componente ale alianţei, fără a considera funcţia de Prim Ministru".

Protocolul USL stipulează că alianţa va elabora un pact de neagresiune și de colaborare pe plan local, în plan politic general și în administrația publică locală, pact care va fi aplicat obligatoriu, fără excepție, de către toate organizațiile locale, de sector și ale Municipiului București, precum și de organizațiile județene ale partidelor. "În toate consiliile județene și locale, părţile vor constitui o alianţă în termen de 30 zile de la semnarea prezentului protocol", se arată în document.

ACD și PSD vor participa la alegerile locale cu candidaturi comune pentru funcțiile de preşedinţi de consilii judeţene, primari de municipii reşedinţă de judeţ şi primar general al municipiului Bucureşti, precum şi cu liste de candidaţi comuni pentru consiliile judeţene, consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Protocolul de constituire a Uniunii Social-Liberale stabilește în detaliu modul de desemnare a candidaților comuni la alegerile locale - PSD va avea 21 candidați la președinția CJ și 20 la funcția de primar, PNL 20 la CJ și 20 primari - dar și detaliile privind realizarea sondajelor și a campaniei.

Protocolul semnat de PSD şi ACD interzice trecerea de la un partid la altul a membrilor formaţiunilor care compun noua construcţie şi se instituie obligativitatea votului comun în Parlament.

PSD şi ACD îşi asumă 10 priorităţi pentru reforma instituţională a României şi 10 privind reforma economică, socială, politică şi administrativă. Primele obiective comune ale ACD şi PSD legate de reforma instituţională se referă la construirea unui stat eficient în slujba cetăţeanului, stat de drept şi mecanisme democratice autentice, un Parlament întârit, justiţie independentă şi responsabilă şi o Constituţie revizuită. La capitolul dedicat reformei economice, sociale, politice şi administrative, principala prioritate este definită ca "mai multă economie, mai puţină birocraţie". Acestui obiectiv îi sunt subsumate o serie de ţinte pe care USL le asumă: crearea de locuri de muncă, stimularea sectorului privat, îndeosebi a IMM-urilor, autonom în raport cu puterea politică, scăderea şi simplificarea fiscalităţii, reducerea costului muncii, încurajarea şi sprijinirea capitalului naţional sub toate formele, atragerea investiţiilor prin stabilitate şi predictibilitate legislativă, absorbţia şi utilizarea corectă a fondurilor europene, asigurarea stabilităţii macroeconomice şi monetare necesare aderării la moneda unică europeană. Tot ca priorităţi economice şi sociale sunt fixate statul social, priorităţi naţionale de investiţii, parteneriate comerciale eficiente, dreptate socială, descentralizare reală, depolitizarea şi eliminarea clientelei politice, transparenţă în utilizarea banului public, vot nefraudat şi reprezentativ.  Alte deziderate sunt revenirea României pe un drum politic, economic şi social european, asigurarea bunăstării cetăţenilor, asigurarea bunei guvernări şi reprezentarea intereselor majore ale României în relaţiile internaţionale.