Un program ca evaluarea sanatatii populatiei nu s-a mai facut nicaieri in lume, nici macar in cele mai dezvoltate state. Din cauza costurilor mari. La noi insa, unde eficienta cheltuirii banilor publici se masoara in voturi, e posibil si "Laptele si cornul", si programul Rabla, si "Toti romanii la analize!". Specialistii din sanatate se feresc sa vorbeasca de rau initiativa lui Nicolaescu.
E si greu, pentru imagine e riscant sa te apuci sa vorbesti de rau un program altruist, care in plus iti mai face si cifra de afaceri. A dovedit-o si presedintele Basescu, prins in offside cu "Nu!" pe problema maririi pensiilor. Analizat pragmatic, din perspectiva eficientei cheltuirii banului public, cu plusuri si minusuri si dand la o parte aburul roz electoral, programul de evaluare a sanatatii arata la radiografie mult mai scheletic.
La plusuri, contabilizam mesajul altruist si efectele pozitive in statistica medicala. Oamenii vor merge la medic, vor afla ce boli au, de ce trebuie sa aiba grija. Statul afla de ce sufera oamenii, ii inregistreaza si ii bifeaza dupa CNP, iar concluziile vor putea fundamenta programele viitoare: pentru diabet, pentru cancer, pentru alte afectiuni cronice. Un alt avantaj, de asta data din perspectiva de business, este cresterea si consolidarea pietei analizelor de laborator.
La minusuri, contabilizam eficienta scazuta a utilizarii banului public. Specialistii spun ca setul de analize e prea restrans ca sa se ajunga la concluzii valoroase. La aceleasi concluzii, dar cu bani de o mie de ori mai putini, ar fi putut ajunge o serie de sondaje bine conduse. Apoi, sistemul e prea complicat si birocratic. Atat pentru medic, dar si pentru pacient, care are de facut trei drumuri: la medicul de familie, la analize, si, in fine, din nou la medic. Apoi, faptul ca nu exista obligativitatea prezentarii la analize scade eficienta demersului.
