Prea urâte pentru a fi vândute. Risipim alimente pe motive de estetică

Risipa alimentară nu vine doar din aruncarea alimentelor ieșite din termenul de garanție, ci chiar de la prima selecție a ingredientelor de bază. Se estimează că până la jumătate din recolta de fructe și legume se pierde undeva de-a lungul lanțului alimentar agricol. La nivel global, aproximativ 14% din alimentele produse se pierd după recoltare, dar înainte de a ajunge în magazine și supermarketuri, scrie The Conversation.

Alături de prețurile alimentelor (66%), risipa de alimente reprezintă o preocupare pentru 60% dintre persoanele care au participat la un sondaj publicat de Agenția pentru Standarde Alimentare din Regatul Unit. Alte cercetări sugerează că până la 25% din mere, 20% din ceapă și 13% dintre cartofii cultivați în Marea Britanie sunt distruși pentru că nu arată corect. Aceasta înseamnă că eforturile producătorilor de a îndeplini anumite specificații stricte, bazate pe alegerile făcute de cumpărători, pot duce la aruncarea produselor perfect comestibile chiar înainte de a părăsi ferma, doar din cauza modului în care arată. Atunci când fructele și legumele imperfecte nu ajung pe rafturile supermarketurilor, acest lucru se poate datora standardelor cosmetice. Supermarketurile și consumatorii preferă adesea produse de dimensiuni standard, fără pete, cicatrici și alte imperfecțiuni. Aceasta înseamnă că fructele și legumele care sunt deformate, decolorate sau chiar prea mici sau prea mari sunt respinse înainte de a ajunge pe rafturile supermarketurilor.

O altă statistică arată că 40% din alimentele produse în SUA sunt aruncate în diferite puncte de-a lungul lanțului de aprovizionare, conform NDRC. Fermele, distribuitorii, magazinele și consumatorii sunt toți vinovați de aruncarea alimentelor perfect bune, iar unul dintre principalele motive pentru aceasta are de-a face cu estetica alimentelor în sine. Se pare că nimănui nu-i place un castravete strâmb. În special consumatorii din SUA au așteptări destul de nerealiste despre cum ar trebui să arate fructele și legumele. Deficiențele cosmetice ale unui măr sunt de obicei suficiente pentru ca acesta să nu ajungă în rafturi, notează Green Matters.

În țările dezvoltate, în general, apare ideea că, dacă un măr este lovit, dacă o banană este maro, sau un cartof începe să încolțească, atunci întreagul produs este complet necomestabil. Același lucru este valabil și pentru morcovii strâmbi, ardeii asimetrici și ananasul strâmb. Aceste alimente considerate prea urâte pentru a fi vândute sunt adesea aruncate, însă în ultimii ani au apărut companii care încearcă să combată acest comportament risipitor. Atât marile lanțuri de supermarketuri, cât și comercianții cu amănuntul de specialitate au început să scoată la vânzare produse urâte, dar au de luptat mult cu mentalitatea și impredictibilitatea obiceiurilor umane.

Un studiu de la University of British Columbia Sauder School of Business arată că oamenii presupun că produsele „urâte” sunt mai puțin hrănitoare și mai puțin delicioase decât cele „frumoase”; ca urmare, acest produs „cu probleme din punct de vedere cosmetic” adesea nu ajunge niciodată la magazinele alimentare, scrie The Take Out.

Alte studii completează superstițiile oamenilor și explică reticența oamenilor de a cumpăra alimente care nu se încadrează în standardele de frumusețe. Un studiu citat de The Conversation arată că 87% dintre respondenți au spus că ar mânca fructe și legume urâte dacă ar fi disponibile. Dar alte cercetări arată că oamenii pot fi totuși pretențioși și imprevizibili. De exemplu, un alt studiu a arătat că este posibil ca un consumator să arunce un măr cu o pată, dar ar mânca un castravete îndoit.

Comisia Europeană propune ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa alimentară cu 10% în procesarea și fabricarea alimentelor și cu 30%, pentru fiecare locuitor, în magazine, restaurante sau gospodării. Comisia Europeană mai sugerează că ar fi binevenite mai puține promoții care să încurajeze cumpărarea alimentelor în exces. Pe de altă parte se ia în calcul facilitarea accesului pe piață a fructelor și legumelor urâte. Țări precum Germania sau Franța, au elaborat deja strategii naționale pentru a preveni risipa alimentară. În România, a fost republicată Legea pentru diminuarea risipei alimentare (2016), dar focusul principal este pe termenul de expirare al alimentelor. În supermaketurile din țară, încă nu s-a făcut loc fructelor și legumelor urâte. Pe de altă parte, în piețele din orașele mai mici, poți găsi uneori alimente și în afara standardelor de frumusețe.