“Am ajuns la un acord în privinţa reintroducerii în scurt timp a inspecţiilor vamale la frontierele Danemarcei”, a declarat Hjort Frederiksen , citat de EUbussines.

 

Controalele  frontaliere vor fi impuse în următoarele 2-3 săptămâni, adaugă acesta.

 

Danemarca este membru al zonei Schengen, astfel că nu poate reinstaura controlul total al frontierelor şi va urma în continuare regulile Uniunii Europene. Planul este ca ofiţerii vamali să fie staţionaţi permanent la punctele de trecere a graniţei şi să efectueze verificări aleatorii ale celor care intră pe teritoriul danez.

 

“În ultimii ani am văzut o creştere a criminalităţii trans-frontaliere, şi măsurile sunt menite să limiteze problemele. Vom construi noi facilităţi la frontiera germano-daneză, cu echipament electronic nou şi identificatoare ale plăcuţelor de înmatriculare”, spune oficialul danez. De asemenea, ofiţerii vamali vor fi staţionaţi permanent şi la capătul podului Oeresund, care leagă Suedia de Danemarca.

 

Măsurile sunt efectul unei înţelegeri între guvern şi Partidul Poporului Danez de extremă dreapta.

 

În ultima vreme, ideea reintroducerii controalelor vamale în interiorul Uniunii Europene – în special în zona Schengen – a căpătat susţinere la nivel oficial. Italia şi Franţa sunt susţinători puternici al unui control mai strict al imigraţiei ilegale şi a crimei organizate prin intermediul controlului vamal.

 

Comisia Europeană a propus săptămâna trecută introducerea unui mecanism care să permită statelor să reinstaureze temporar punctele de control în perioadele în care imigraţia creşte brusc ori dacă o ţară europeană nu reuşeşte să îşi controleze frontiera cu alte ţări din afara Uniunii.

 

Se pare însă că Danemarca a luat-o înaintea deciziei Comisiei.

 

Măsura anunţată de danezi este o lovitură pentru unitatea europeană, greu încercată în ultimii doi ani şi alimentează teoriile celor care consideră UE drept un experiment birocratic

 

Cel mai elocvent exemplu este cel al candidatei la faliment şi (sau) la renunţarea la euro Grecia.

 

Elenii au mai probleme în a-şi finanţa cheltuielile publice. Anul trecut au beneficiat de un ajutor financiar de 110 miliarde euro din partea UE-FMI, cu promisiunea unor măsuri dure de austeritate, lucru ce a înfuriat populaţia, care a manifestat violent în mai multe rânduri – ultima oară chiar în această săptămână.

 

Grecia este în continuare departe de a fi considerabilă credibilă de investitori, astfel că şansele de a reuşi să se împrumute de pe pieţel financiare începând cu anul viitor sunt aproape nule. În aceste condiţii, statul elen trebuie să găsească 60 miliarde de euro în altă parte pentru a-şi acoperi cheltuielile sau să treacă la restructurarea datoriei. Primele informaţii despre condiţiile care ar putea însoţi acest acord de împrumut arată că grecii vor trebui să garanteze cu activele deţinute de stat.

 

Ţările zonei euro sunt puse în situaţia de a alege dacă să sprijine sau nu un nou bailout din banii contribuabulilor, care până acum au mai sponsorizat şi salvarea Irlandei şi Portugaliei.

 

Deja presiunea populaţiei pe guvernul Germaniei, cea mai importantă voce a Uniunii, este imensă, în condiţiile în care se apropie şi alegerile. În aceeaşi situaţie se află şi Franţa, alt actor important an UE, care în 2012 va avea alegeri prezidenţiale.