Premierul a infiintat grupul de lucru pentru elaborarea strategiei postaderare

Grupul de lucru pentru elaborarea strategiei postaderare, format din reprezentanţi ai guvernului, partidelor parlamentare, Academiei Române, BNR, patronatelor şi sindicatelor, a fost înfiinţat, luni, prin decizie a premierului, informează, marţi, un comunicat al guvernului.

Reprezentanţii desemnaţi de guvern în Grupul de lucru comun sunt Adrian Ciocănea, secretar de stat în Departamentul pentru Afaceri Europene, Constantin Ciupagea, consilier de stat şi Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

În plus, se instituie secretariatul tehnic pentru elaborarea strategiei postaderare, în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europen, care va avea atribuţii în asistarea Grupului de lucru.

Secretariatul tehnic asigură organizarea întâlnirilor, comunicarea în cadrul Grupului de lucru, centralizarea şi depozitarea documentelor şi funcţionează până la finalizarea Strategiei Post-aderare.

Lansarea strategiei postaderare în dezbaterea publică a fost iniţiată de către liberali în toamna anului trecut şi s-a transformat în obiectul unei competiţii politice cu tentă electorală. Strategia este importantă pentru că ea ar trebui să traseze principalele direcţii de dezvoltare economică şi socială a României, în următoarele decenii, în scopul recuperării decalajelor dintre nivelul de trai al românilor şi al celorlalţi cetăţeni din Uniunea Europeană.

Discuţiile abordează şi probleme referitoare la modul în care România se raportează la chestiunile de pe agenda europeană, cum ar fi politica de extindere a UE, după admiterea României şi a Bulgariei, relaţiile cu celelalte state rămase la granţia de est a Uniunii, sau proiectul Constituţiei europene.

Poziţiile exprimate de politicienii de la Bucureşti ar putea fi relevante şi pentru că ele vor schiţa temele campaniei electorale ce va avea loc în primăvară, în vederea alegerilor pentru Parlamentul European.Proiectul PNL, care stă la baza celui asumat de Executiv şi care a fost prezentat sub titulatura 'A doua modernizare a României', a fost primul care a intrat în dezbaterea publică şi a fost criticat de analişti, care l-au calificat drept 'superficial'.

Proiectul a fost criticat şi de liderul PLD, Theodor Stolojan, care spus că documentul liberal nu este suficient de ambiţios, fără a veni, însă, în contrapondere, cu un proiect propriu. Şi democraţii au spus că au o viziune proprie, dar nu au prezentat, nici ei, un document concret.

Liderii PNL şi PD au convenit să susţină o strategie postaderare comună. Social-democraţii s-au inspirat din proiectul PNL, iar reprezentanţii PRM şi UDMR au venit doar cu idei legate de preocupările proprii, respectiv conservarea identităţii de stat naţional (PRM) şi autonomia culturală (UDMR).