Premierul ceh va avea o misiune dificilă de la 1 ianuarie

"De ce să vă temeţi? Suntem o ţară responsabilă şi vom acţiona responsabil, suntem oameni raţionali, în orice caz capabili să ne înţelegem, deci nu trebuie să vă aşteptaţi la dezordine!", asigura recent vicepremierul ceh Alexandr Vondra într-o întâlnire cu presa străină.

Ca şi el, responsabilii cehi îşi dedică multă energie calmării îngrijorărilor legate de viitoarea preşedinţie a UE, mai ales din cauza poziţiilor polemice ale lui Vaclav Klaus.

"Guvernul ceh este cel care deţine mandatul pentru preşedinţia UE" şi nu şeful statului", a subliniat Topolanek într-un interviu pentru AFP. "Îl cunosc pe Klaus suficient de bine şi de mult timp pentru a fi sigur că este un politician profesionist", a adăugat el.

După discuţii îndelungate, s-a convenit că preşedintele va interveni o dată, în februarie, în Parlamentul European de la Strasbourg şi va prezida câteva mari reuniuni prevăzute la Praga, potrivit unor informaţii oficiale. Cele şase luni care urmează "vor duce la o împărţire a rolurilor, iar preşedintele va avea rolul pe care i-l defineşte Constituţia", a explicat Vondra.

Însă lucrurile nu sunt simple. Constituţia, care dă Guvernului puterea executivă şi preşedintelui un rol mai onorific, nu este foarte clară pe tema politicii externe. "Se poate scrie o lucrare de 100 de pagini pe acest subiect", notează expertul constituţional Vojtech Cepl.

În afară de ostilitatea deschisă a şefului statului, care îl acuză că a trădat idealurile partidului său, ODS (dreapta liberală), Topolanek se află într-o situaţie politică periculoasă.

După dubla înfrângere a ODS la alegerile parţiale pentru Senat şi la cele regionale din octombrie, el a decis să remanieze guvernul în speranţa consolidării alianţei sale fragile cu creştin-democraţii şi Verzii. În doi ani, guvernul de centru-dreapta şi-a pierdut majoritatea precară şi a devenit minoritar, fiecare vot din Parlament bazându-se acum pe bunăvoinţa a circa şase deputaţi independenţi.

În pofida eforurilor sale, premierul nu a reuşit să ajungă la un armistiţiu politic cu opoziţia social-democrată, chiar dacă miza pe un acord temporar pentru a se concentra mai bine pe chestiunile europene.

În plan european, misiunea sa se anunţă cu atât mai complicată cu cât el va prelua preşedinţia unei Uniuni în plină criză economică şi instituţională, cu dublul handicap de a veni dintr-o ţară care nu face parte din zona euro şi care nu s-a pronunţat încă pe tema Tratatului de la Lisabona.

Singura consolare pentru el este că popularitatea preşedintelui Klaus, mult timp de nezdruncinat, a început să scadă, ajungând pentru prima dată sub 60%. Un recent sondaj al Institutului STEM arată că jumătate dintre cehi cred că preşedintele lor face rău imaginii ţării. Compatrioţii săi cei mai virulenţi au sugerat ca şeful statului să fie internat, precum fostul disident Petr Uhl, sau să fie destituit, cum a fost ministrul educaţiei, Ondrej Liska, de la Verzi. Însă când criticile vin din străinătate, guvernul ceh îi ia întotdeauna apărarea.

"Reprezentanţii ţărilor din UE ar trebui să urmeze spusele lui Voltaire: nu sunt de acord cu ceea ce spuneţi, dar voi lupta până la moarte ca să aveţi dreptul de a o spune", a declarat Topolanek.

El speră astfel ca viitoarei preşedinţii cehe a UE să îi revină un rol de "moderator" mai ales în domeniul economic şi cel al politicii externe."Prioritatea mea personală este de a vedea preşedinţia încununată de succes, ceea ce înseamnă să fie capabilă să modereze dezbaterile şi evenimentele", a declarat Topolanek în interviul acordat AFP. Mai mult decât criza economică sau instituţională, principala sa grijă este legată de "situaţiile neprevăzute, care cer o capacitate de reacie rapidă, o acţiune imediată şi o mare flexibilitate", cum a fost conflictul ruso-georgian iscat în august sub preşedinţia franceză. Topolanek se aşteaptă mai ales la posibile consecinţe "în sfera economică, ce va continua să absoarbă efectele crizei financiare". Republica Cehă a fost până în prezent relativ cruţată, ceea ce, în opinia sa, "îi dă un punct de vedere distanţat".

"Însă nu suntem în afara jocului şi vom insista asupra respectării regulilor", a subliniat liderul dreptei liberale, care se teme de impactul ajutoarelor generoase asupra deficitelor publice, fie că se întâmplă la Praga sau la Bruxelles. Praga preconizează măsuri "temporare", conforme cu legile de piaţă şi cu Pactul de Stabilitate, care să definească regulile bugetare ale membrilor UE. Aici rolul nostru va fi "atât de moderator, cât şi de gardian", a promis cel care îi va urma preşedintelui Nicolas Sarkozy la conducerea UE de la 1 ianuarie.

În afară de consolidarea legăturilor euroatlantice, Topolanek plasează ca "prioritate absolută" integrarea europeană a vestului Balcanilor şi întărirea parteneriatului cu ţările din Est. "Trebuie revigorat entuziasmul extinderii" pentru a permite Croaţiei să se alăture UE, "apoi pentru a inspira Serbia şi celelalte ţări din fosta Iugosalvie", a subliniat el.

Graţie istoriei şi poziţiei lor geografice, cehii îşi propun să favorizeze o apropiere a ţărilor foste sovietice (Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova) lansând un nou parteneriat estic printr-un mare summit, cum a fost cel consacrat Uniunii pentru Mediterana.

În schimb, "Tratatul de la Lisabona nu este în mod expres o prioritate a preşedinţiei noastre", a mărturisit Topolanek, în condiţiile în care ţara sa nu s-a pronunţat încă asupra textului destinat să reformeze instituţiile europene. "Nu e niciun motiv de a ne grăbi, nu cred că ratificarea este o cursă", însă "cred că Republica Cehă va ratifica Tratatul în timpul preşedinţiei sale, în caz contrar ar fi fatal", a avertizat Topolanek.

Premierul ceh este de părere că preşedinţia UE va fi cea mai mare provocare a carierei sale politice. Însă "ceea ce aştept cel mai mult este data de 30 iunie", când preşedinţia va fi preluată de Suedia, a mărturisit el.

Sursa: NewsIn