Premierul Ciolacu şi Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR au decis modificarea PNRR, prin introducerea capitolului RePower EU, care va pune la dispoziţia României fonduri în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru sectorul energetic

„Guvernul pe care îl conduc este unul al reformelor în domenii cheie, aşa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, dar şi la nivelul coaliţiei de guvernare. Multe dintre reformele asumate prin PNRR se suprapun cu cele necesare pentru pregătirea aderării României la OCDE. Avem voinţa să le implementăm şi convingerea că, pentru România, dezvoltarea structurală şi financiară cu sprijinul Uniunii Europene reprezintă o uriaşă oportunitate. Ca prim-ministru îmi voi asuma ferm angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie, de a analiza impactul lor asupra populaţiei şi de a le implementa etapizat, cu respectarea tuturor constrângerilor bugetare”, a afirmat Marcel Ciolacu, potrivit comunicatului de presă al Executivului.

Céline Gauer, directorul general al grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene şi Declan Costello, directorul general adjunct al Direcţiei pentru Afaceri Economice şi Financiare DG ECFIN, au subliniat deschiderea partenerilor europeni pentru a lucra împreună cu autorităţile române în scopul pregătirii reformelor şi investiţiilor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, conform sursei citate.

Discuţiile de marţi au fost axate asupra priorităţilor de reformă structural-fiscale ale României şi asupra demersurilor necesare pregătirii până la 31 august 2023 a unui calendar al depunerii următoarelor cereri de plată.

În acest context, prim-ministrul Marcel Ciolacu a solicitat miniştrilor de linie ca în cadrul consultărilor tehnice ce vor avea loc în următoarele zile să fie prezentate înalţilor funcţionari europeni viziunea şi principiile proiectelor noilor legi ale pensiilor publice, respectiv salarizării în sistemul public, reforme prioritare ale echipei guvernamentale. De asemenea, premierul a arătat că Guvernul României susţine implementarea investiţiilor într-un ritm susţinut.

În ceea ce priveşte reforma fiscală, şeful Executivului a subliniat că este în curs de elaborare un plan de măsuri care are în vedere consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice şi ale managementului fiscal, în concordanţă cu angajamentul României de a se încadra în acest an în rata de deficit fiscal de 4,4% din PIB, iar în 2024 ţinta acestui indicator macroeconomic să fie de 3% din PIB.

„Vom detalia acest plan în perioada următoare. Suntem deschişi dialogului cu partenerii europeni şi ne bazăm pe consultările constante pe care le vom avea pentru a găsi cele mai bune măsuri. Eforturile logistice şi de infrastructură făcute de România pentru susţinerea Ucrainei sunt enorme. Este nevoie de un efort comun şi de a susţine împreună capacitatea României de a oferi în continuare acest suport”, a subliniat şeful Executivului.

De asemenea, la reuniune a fost analizat stadiul celor două jaloane neîndeplinite corespunzător aferente cererii de plată numărul 2. Astfel, ministrul Energiei a prezentat calendarul strâns pentru îndeplinirea acestora astfel încât România să beneficieze de întreaga sumă de bani disponibilă acestei cereri de plată.

Un alt subiect discutat s-a referit la modificarea PNRR, prin introducerea capitolului RePower EU, care va pune la dispoziţia României fonduri în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru sectorul energetic. Prim-ministrul a subliniat angajamentul României de a accelera procesul de actualizare a PNRR prin includerea REPower EU, mai indică sursa menţionată.

Consultările reprezentanţilor Guvernului cu delegaţia înalţilor funcţionari europeni condusă de Céline Gauer şi Declan Costello vor continua la nivel tehnic în următoarele zile.