Motive de îngrijorare ar fi destule, având în vedere totalul pierderilor înregistrate până acum de UBS. În urmă cu aproximativ două săptămâni circulau intens zvonuri potrivit cărora rivalii de la Credit Suisse, numărul doi în Elveţia, ar putea chiar prelua banca. Oricum, se pare că pentru UBS, vor urma ani buni de străduinţe pentru a putea recâştiga reputaţia pierdută în urma crizei creditelor.

Acesta a fost avertismentul venit de la noul preşedinte al Consiliului de Administraţie, Peter Kurer. "Nu trebuie să ne amăgim", a declarat Kurer. "Nu putem să ne prefacem că reputaţia noastră nu a fost afectată. Din experienţă, putem pleca de la premisa că acest lucru se poate repara în doi sau trei ani". Cu alte cuvinte, costurile de imagine sunt mari, proporţionale de altfel cu totalul pierderilor înregistrate.

Banca a înregistrat până în momentul de faţă deprecieri de active de 37 de miliarde de dolari. Cu un asemenea rezultat, elveţienii nu deţin numai titlul de instituţie financiară cu cea mai proastă strategie de investiţie din Europa, ei se numără şi la nivel global printre primele victime ale mirajului subprime, la mare concurenţă cu Merrill Lynch sau chiar Citigroup.

Numirea lui Kurer a stârnit nemulţumire în rândul multor investitori, printre care şi fostul şef al UBS, Luqman Arnold, cel care nu demult a anunţat că deţine controlul asupra a 0,7% din acţiunile băncii. Aşa cum era de aşteptat, Arnold a început deja să conteste numirea lui Kurer. El invocă lipsa unui background în banking al acestuia, având în vedere că actualul preşedinte este fostul director pe probleme juridice al băncii.

Arnold, iniţiatorul unei campanii agresive de restructurare a UBS, nu este însă singurul. Fondul de investiţii Ethos, un alt acţionar important al UBS îl vede pe Kurer doar ca pe o soluţie de criză.