Autorul Fredrik Colting se poate lăuda că a primit susţinere de renume în lupta sa împotriva romancierului J.D. Salinger, aminteşte presa americană. New York Times, agenţia Associated Press, compania Ganett, grupul Tribune şi asociaţia bibliotecilor americane cer justiţiei să-şi revizuiască decizia de a nu fi publicat romanul "De veghe în lanul de secară, după 60 de ani", invocând dreptul la libertatea de expresie din primul amendament al Constituţiei americane, dar şi bunul simţ al magistraţilor.
"Singura vină a acestei cărţi este că atinge mândria unui autor pustnic înfuriat că romanul său cult şi personajele i-au fost folosite, fără a-i aduce însă prejudicii financiare. Ca naţiune, am invocat cu toţii ideea că anumite drepturi ale noastre, printre care şi libertatea de expresie, sunt înaintea altor interese precum securitatea ţării sau dreptul la un proces echitabil ", se arată în cererea trimisă Curţii de Apel din New York.
Curtea Supremă a autorizat de exemplu publicarea unor anumite documente ale Pentagonului şi, în mod constant, justiţia permite ca unele articole cu potenţial de defăimare să fie reproduse în presă. "Este deci ilogic să concluzionezi că demnitatea unui autor cere o mai mare protecţie decât securitatea ţării sau a părţilor civile dintr-un proces", susţin grupurile de presă.
George Freeman, vicepreşedinte al grupului New York Times, precizează că Frederik Colting nu se face vinovat de plagiere, de vreme ce a transformat personajele lui Salinger. "Suntem împotriva interzicerii acestei cărţi", spun reprezentanţii celor mai importante grupuri de presă americane.
Sub pseudonimul J.D. California, Frederik Colting şi-a imaginat o a doua parte a romanului lui Salinger, unde adolescentul Holden Caulfield, devenit un bătrân de 76 de ani, fuge, de această dată dintr-un azil. "De veghe în lanul de secară, după 60 de ani", carte dedicată lui Salinger, face chiar din autorul romanului original un personaj derutat care nu ştie ce să facă cu personajul Holden Caulfield. La începutul lunii iulie, justiţia a decis în favoarea lui J.D. Salinger în procesul intentat de acesta sudezului Fredrik Colting. Judecătoarea Deborah Batts, citată de BBC, a argumentat că personajul lui California reprezintă o "violare" a eroului lui Salinger, Holden Caulfield.
Frederik Colting a susţinut că romanul său, care are un personaj bazat pe eroul din cartea lui Salinger, este un comentariu literar şi nu o continuare. În plus, Colting spune că a scris cartea ca o explorare critică a relaţiei dintre Salinger şi personajul său fictiv, adolescentul Holden Caulfield. Avocatul lui Salinger a numit însă cartea lui Colting pur comercială, adăugând că 94% din carte este prezentată din perspectiva lui Holden Caulfield. "Este o carte despre Holden Caulfield. Este pur şi simplu o continuare", a declarat acesta în faţa judecătorului.
"De veghe în lanul de secară" a fost publicat în 1951 şi s-a impus rapid ca un roman cult al literaturii americane a secolului XX. Romanul este considerat opera majoră a lui J.D. Salinger, născut în 1951. După ce a publicat alte câteva romane, misteriosul autor, foarte strict în ceea ce priveşte exploatarea operei şi a imaginii sale, trăieşte retras în New Hampshire şi dă din când în când semne de viaţă prin intervenţii în justiţie. În 1982, a atacat în justiţie un bărbat care a încercat să vândă un interviu fictiv cu el. Cinci ani mai târziu, autorul Ian Hamilton a primit interdicţia de a publica o biografie citând scrisori inedite ale autorului.
"Singura vină a acestei cărţi este că atinge mândria unui autor pustnic înfuriat că romanul său cult şi personajele i-au fost folosite, fără a-i aduce însă prejudicii financiare. Ca naţiune, am invocat cu toţii ideea că anumite drepturi ale noastre, printre care şi libertatea de expresie, sunt înaintea altor interese precum securitatea ţării sau dreptul la un proces echitabil ", se arată în cererea trimisă Curţii de Apel din New York.
Curtea Supremă a autorizat de exemplu publicarea unor anumite documente ale Pentagonului şi, în mod constant, justiţia permite ca unele articole cu potenţial de defăimare să fie reproduse în presă. "Este deci ilogic să concluzionezi că demnitatea unui autor cere o mai mare protecţie decât securitatea ţării sau a părţilor civile dintr-un proces", susţin grupurile de presă.
George Freeman, vicepreşedinte al grupului New York Times, precizează că Frederik Colting nu se face vinovat de plagiere, de vreme ce a transformat personajele lui Salinger. "Suntem împotriva interzicerii acestei cărţi", spun reprezentanţii celor mai importante grupuri de presă americane.
Sub pseudonimul J.D. California, Frederik Colting şi-a imaginat o a doua parte a romanului lui Salinger, unde adolescentul Holden Caulfield, devenit un bătrân de 76 de ani, fuge, de această dată dintr-un azil. "De veghe în lanul de secară, după 60 de ani", carte dedicată lui Salinger, face chiar din autorul romanului original un personaj derutat care nu ştie ce să facă cu personajul Holden Caulfield. La începutul lunii iulie, justiţia a decis în favoarea lui J.D. Salinger în procesul intentat de acesta sudezului Fredrik Colting. Judecătoarea Deborah Batts, citată de BBC, a argumentat că personajul lui California reprezintă o "violare" a eroului lui Salinger, Holden Caulfield.
Frederik Colting a susţinut că romanul său, care are un personaj bazat pe eroul din cartea lui Salinger, este un comentariu literar şi nu o continuare. În plus, Colting spune că a scris cartea ca o explorare critică a relaţiei dintre Salinger şi personajul său fictiv, adolescentul Holden Caulfield. Avocatul lui Salinger a numit însă cartea lui Colting pur comercială, adăugând că 94% din carte este prezentată din perspectiva lui Holden Caulfield. "Este o carte despre Holden Caulfield. Este pur şi simplu o continuare", a declarat acesta în faţa judecătorului.
"De veghe în lanul de secară" a fost publicat în 1951 şi s-a impus rapid ca un roman cult al literaturii americane a secolului XX. Romanul este considerat opera majoră a lui J.D. Salinger, născut în 1951. După ce a publicat alte câteva romane, misteriosul autor, foarte strict în ceea ce priveşte exploatarea operei şi a imaginii sale, trăieşte retras în New Hampshire şi dă din când în când semne de viaţă prin intervenţii în justiţie. În 1982, a atacat în justiţie un bărbat care a încercat să vândă un interviu fictiv cu el. Cinci ani mai târziu, autorul Ian Hamilton a primit interdicţia de a publica o biografie citând scrisori inedite ale autorului.
