Presa locală, salvată doar de acţionari

Eficientizarea costurilor, de la reducerea numărului de pagini, a tirajului sau a echipei la renegocierea unor contracte, şi o politică de vânzări de publicitate mai flexibilă reprezintă cele mai accesibile măsuri adoptate de publisherii locali împotriva scăderii veniturilor. Inform Media, de exemplu, a redus cu 50%, pe perioada verii, tirajul ziarelor gratuite pe care le editează, şi-a restrâns echipa, oferă discounturi mai mari la publicitate decât în anii anteriori şi se concentrează pe clienţii locali de publicitate.

"Căutam să găsim noi soluţii pentru clienţii locali, pentru că un ziar local ce se bazează pe venituri de la agenţiile din Bucureşti îşi poate închide porţile liniştit în condiţiile date”, a declarat Andreea Dogariu, administrator Inform Media. Pe de altă parte, o serie de publisheri, precum Publimedia sau Inform Media, au ales să renunţe definitiv sau temporar la ediţiile tipărite ale publicaţiilor, menţinute exclusiv online.
Potrivit lui Silviu Ispas, managing director al subsidiarei EMI România, reţeta mutării pe online nu a dat încă rezultate, ca business, niciunde în lume, studiile arătând că numai 10% dintre cititori au rămas fideli brandului şi pe internet. Tot Ispas spune că parteneriatele, sindicalizarea nu reprezintă o soluţie viabilă, întrucât relaţiile dintre jucătorii din România nu sunt suficient de profunde.

Specialiştii din media susţin că, întrucât piaţa de publicitate a scăzut mai mult decât aşteptările de la începutul anului, optimizarea costurilor nu asigură supravieţuirea, singura soluţie reală fiind susţinerea din partea acţionarilor.

De la începutul anului, o serie de asociaţii profesionale din presă au negociat cu reprezentanţii statului adoptarea unor măsuri de susţinere a industriei, discuţiile soldându-se fără niciun rezultat pozitiv. Teoretic, spune Zoltan Kovacs, preşedintele Trustului de Presă Agenda, soluţii de susţinere a presei sunt.

"Există o lege prin care s-a instituit taxa de viciu, care spune că o anumită sumă poate fi folosită pentru campanii antifumat şi antialcool. Din acea sumă, gurile rele spun că sub 2% se folosesc pentru publicitate. Dacă aceşti bani, care teoretic există, nu s-ar folosi la altceva, am avea un program de 300 milioane de euro care s-ar putea duce către presă”, a explicat managerul. De asemenea, Kovacs a dat exemplul unui ziar local din Suedia, unde statul este cel mai mare deţinător de abonamente.

Creditele bancare nu reprezintă nici ele o soluţie reală pentru presa locală, întrucât, spune Andreea Dogariu, multe companii de presă nu au profitul necesar şi nici garanţiile pentru a obţine împrumutul. La rândul lui, Zoltan Kovacs spune că ajutorul bancar se obţine foarte greu, pe de-o parte din cauza faptului că 70-80% dintre companiile de presă au bilanţ negativ, pe de altă parte din cauza lipsei de cash-flow a băncilor, ce a întârziat acordarea unui credit şi la şase luni.