Cinci state de tranzit, România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Turcia, au semnat luni, la Ankara, acordul interguvernamental pentru Nabucco, proiect destinat să diminueze dependenţa UE de gazul rusesc. Nabucco, evaluat la 7,9 miliarde de dolari, va fi un gazoduct cu o lungime de 3.300 de kilometri care va transporta spre Uniunea Europeană până la 31 de miliarde de metri cubi de gaz pe an dinspre Asia Centrală şi care va tranzita Turcia şi sud-estul Europei, ocolind teritoriul rus. Cea mai mai mare parte a gazoductului, circa 2.000 de kilometru din cele 3.300 de kilometri, va trece prin Turcia.
"După semnarea acordului privind Nabucco, eforturile de bază ale Turciei, statelor UE şi ai principalului susţinător al proiectului SUA se vor concentra asupra găsirii unor surse pentru umplerea conductei cu gaz", subliniază Aksam. Perspectiva comercială a proiectului este lipsită de precizie, consideră publicaţia turcă, în particular, din cauza incertitudinii privind furnizarea de gaz din Turkmenistan şi Irak. Premierul irakian, care a participat la ceremonia de semnare a acordului privind Nabucco, a promis că ţara sa va asigura circa o jumătate din volumele de gaz, însă experţii şi-au exprimat îndoiala în legătură cu această posibilitate.
"Vânzarea de către Turkmenistan a unor volume de gaz considerabile Rusiei, Chinei şi Iranului, de asemenea, fac imprecisă perspectiva livrărilor de gaz prin Nabucco", adaugă Aksam. Pe de altă parte, continuă publicaţia turcă, "pregătirile SUA de a-şi retrage trupele din Irak şi situaţia incertă din această ţară după plecarea americanilor generează temeri printre statele partenere ale proiectului Nabucco".
O altă publicaţie turcă, Sabah, scrie că "premierul irakian Nuri al-Maliki a promis că ţara sa va furniza 15 milioane de metri cubi de gaz de an, ceea ce poate crea o viziune eronată a faptului că în primii ani problema umplerii gazoductului va fi rezolvată. Problema este că până în 2014, Irakul, practic, nu va reuşi să iasă la nivelul indicat al producţiei de gaz", scrie Sabah, subliniid că aceasta va fi împiedicat din două motive. "În primul rând, în nordul Irakului până în prezent nici măcar nu au început lucrările de sondare. În al doilea rând, pentru pomparea gazului de la zăcământul din sudul Iracului în Turcia este necesară instalarea unui gazoduct, iar realizarea acestuia până la asigurarea securităţii în ţară nu reprezintă o posibilitate", adaugă publicaţia turcă.
În ceea ce priveşte posibilitatea livrărilor de gaz turkmen către Europa, pentru aceasta este necesară instalarea pe sub Marea Caspică a unei conducte şi cuplarea acesteia la conducta Baku-Tbilisi-Erzurum. Din păcate, constată Sabah, şi aici apar două probeleme. "Pe de o parte ţările din regiunea caspică nu au ajuns la un acord privind statutul acesteia. Pe de altă parte, posibilele livrări de gaz turkmen cu ajutorul tancurilor în Azerbaidjan pot întâmpina obstacole din partea Baku, din cauza 'răcirii' relaţiilor cu Turkmenistanul", scrie Sabah.
"Deşi SUA nu au semnat acordul privind Nabucco, este pricipalul protogonist al acestui proiect", comentează publicaţia turcă Milliyet. "Principalul scop al politicii energetice a SUA este reducerea dependenţei energetice a statelor UE de Rusia şi crearea unor conducte alternative de export al gazului din bazinul caspic. Însă diminuarea dependenţei energetice a UE faţă de Rusia nu este simplu de realizat. Rusia dispune ce cele mai mari zăcăminte de gaz din lume. Volume importante de gaz, produs în Asia Centrală, este transportat către Europa prin Rusia, iar Moscova nu intenţionează să scape din mâină state precum Turkmenistan şi Azerbaidjan, de la care se aşteaptă gaz pentru Nabucco", adauză ziarul turc.
"Situaţia este agravată de faptul că UE nu are o politcă comună în relaţia cu Moscova", subliniază Milliyet. În această privinţă publicaţia turcă propune "să nu se exagereze importanţa strategică a gazoductului în ceea ce priveşte traversarea unei părţi semnificative a acestuia prin teritoriul Turciei".
"După semnarea acordului privind Nabucco, eforturile de bază ale Turciei, statelor UE şi ai principalului susţinător al proiectului SUA se vor concentra asupra găsirii unor surse pentru umplerea conductei cu gaz", subliniază Aksam. Perspectiva comercială a proiectului este lipsită de precizie, consideră publicaţia turcă, în particular, din cauza incertitudinii privind furnizarea de gaz din Turkmenistan şi Irak. Premierul irakian, care a participat la ceremonia de semnare a acordului privind Nabucco, a promis că ţara sa va asigura circa o jumătate din volumele de gaz, însă experţii şi-au exprimat îndoiala în legătură cu această posibilitate.
"Vânzarea de către Turkmenistan a unor volume de gaz considerabile Rusiei, Chinei şi Iranului, de asemenea, fac imprecisă perspectiva livrărilor de gaz prin Nabucco", adaugă Aksam. Pe de altă parte, continuă publicaţia turcă, "pregătirile SUA de a-şi retrage trupele din Irak şi situaţia incertă din această ţară după plecarea americanilor generează temeri printre statele partenere ale proiectului Nabucco".
O altă publicaţie turcă, Sabah, scrie că "premierul irakian Nuri al-Maliki a promis că ţara sa va furniza 15 milioane de metri cubi de gaz de an, ceea ce poate crea o viziune eronată a faptului că în primii ani problema umplerii gazoductului va fi rezolvată. Problema este că până în 2014, Irakul, practic, nu va reuşi să iasă la nivelul indicat al producţiei de gaz", scrie Sabah, subliniid că aceasta va fi împiedicat din două motive. "În primul rând, în nordul Irakului până în prezent nici măcar nu au început lucrările de sondare. În al doilea rând, pentru pomparea gazului de la zăcământul din sudul Iracului în Turcia este necesară instalarea unui gazoduct, iar realizarea acestuia până la asigurarea securităţii în ţară nu reprezintă o posibilitate", adaugă publicaţia turcă.
În ceea ce priveşte posibilitatea livrărilor de gaz turkmen către Europa, pentru aceasta este necesară instalarea pe sub Marea Caspică a unei conducte şi cuplarea acesteia la conducta Baku-Tbilisi-Erzurum. Din păcate, constată Sabah, şi aici apar două probeleme. "Pe de o parte ţările din regiunea caspică nu au ajuns la un acord privind statutul acesteia. Pe de altă parte, posibilele livrări de gaz turkmen cu ajutorul tancurilor în Azerbaidjan pot întâmpina obstacole din partea Baku, din cauza 'răcirii' relaţiilor cu Turkmenistanul", scrie Sabah.
"Deşi SUA nu au semnat acordul privind Nabucco, este pricipalul protogonist al acestui proiect", comentează publicaţia turcă Milliyet. "Principalul scop al politicii energetice a SUA este reducerea dependenţei energetice a statelor UE de Rusia şi crearea unor conducte alternative de export al gazului din bazinul caspic. Însă diminuarea dependenţei energetice a UE faţă de Rusia nu este simplu de realizat. Rusia dispune ce cele mai mari zăcăminte de gaz din lume. Volume importante de gaz, produs în Asia Centrală, este transportat către Europa prin Rusia, iar Moscova nu intenţionează să scape din mâină state precum Turkmenistan şi Azerbaidjan, de la care se aşteaptă gaz pentru Nabucco", adauză ziarul turc.
"Situaţia este agravată de faptul că UE nu are o politcă comună în relaţia cu Moscova", subliniază Milliyet. În această privinţă publicaţia turcă propune "să nu se exagereze importanţa strategică a gazoductului în ceea ce priveşte traversarea unei părţi semnificative a acestuia prin teritoriul Turciei".
