Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, le-a cerut liderilor Uniunii Europene să trateze competitivitatea Europei ca pe o condiție a puterii politice și a securității, spunând că Uniunea are nevoie de forța economică necesară pentru a-și susține rolul într-un context internațional tot mai instabil.

Pe scurt

1. Roberta Metsola a legat competitivitatea Europei de securitate, creștere și capacitatea Uniunii de a avea greutate geopolitică.
2. Președinta Parlamentului European a cerut accelerarea simplificării și revizuirea cerințelor de reglementare care nu mai stimulează investițiile așa cum ar trebui.
3. Ea a solicitat acțiuni urgente privind Uniunea economiilor și investițiilor și a insistat asupra implicării depline a Parlamentului European.
4. Pe energie, Metsola a spus că diversificarea începe să dea rezultate, dar că Europa rămâne vulnerabilă la șocurile de preț.
5. În plan geopolitic, ea a invocat Iranul, statele din Golf, Ciprul și războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Roberta Metsola a intervenit în fața liderilor europeni asupra a trei dosare majore, competitivitatea, energia și evoluțiile geopolitice. Mesajul central al intervenției sale a fost că Europa nu mai poate separa performanța economică de influența politică și de securitate. Pe competitivitate, președinta Parlamentului European a avertizat că Uniunea trebuie să evite reflexul de a rămâne în zona soluțiilor confortabile. Ea a declarat că „Trebuie să rezistăm tentației de a ne întoarce la ceea ce ne este confortabil doar pentru că următorii pași par prea dificili.” Potrivit ei, această logică se aplică procesului de simplificare la toate nivelurile, inclusiv în domenii precum serviciile financiare. Metsola a adăugat că Uniunea trebuie să accepte și soluții mai puțin convenționale. Ea a spus că „trebuie să fim pregătiți să gândim diferit și să venim cu soluții neconvenționale, respectând în același timp prerogativele Parlamentului European.” Mesajul sugerează că dezbaterea despre competitivitate nu mai este văzută doar ca o chestiune tehnică, ci ca una politică și instituțională, în care Parlamentul vrea să își protejeze rolul în procesul decizional. În același registru, Metsola a cerut măsuri urgente pentru Uniunea economiilor și investițiilor și revizuirea acelor cerințe de reglementare care, în formularea sa, nu mai stimulează investițiile așa cum ar trebui. Ea a afirmat că, pentru membrii Parlamentului European, „competitivitatea astăzi ține la fel de mult de securitate pe cât ține de creștere” și că „Europa are nevoie de forța economică care să îi confere rolul pe care trebuie să îl joace.” Această legătură directă între economie și influență este miezul politic al discursului. Metsola a prezentat competitivitatea drept condiția prin care Uniunea poate vorbi și acționa cu greutate într-un mediu internațional tensionat, nu doar ca obiectiv de prosperitate internă. Referindu-se la ideea de „O Europă, o piață”, președinta Parlamentului European a insistat că instituția pe care o conduce trebuie implicată pe deplin. Ea a cerut „acțiuni cu termene și obiective fixe pentru a livra rezultate”, dar a avertizat în același timp că Parlamentul „nu va fi și nu va deveni niciodată o simplă ștampilă.” Pe energie, Metsola a spus că diversificarea mixului energetic european începe să producă efecte. Ea a avertizat însă că această evoluție nu înseamnă că Uniunea este protejată de turbulențele externe. În formularea sa, „acest lucru nu înseamnă că suntem imuni la șocurile de preț”. Ea a adăugat că instabilitatea din alte regiuni poate continua să afecteze Europa și a susținut că accentul pus pe stocare, rețele și reducerea dependenței externe este direcția corectă. Dimensiunea geopolitică a discursului a fost formulată în cheie umană și strategică. Metsola a spus că „nu ar trebui să pierdem niciodată din vedere oamenii care suferă, inclusiv cei peste 90 de milioane de iranieni care luptă de decenii pentru libertate împotriva unui regim opresiv”. În același timp, ea a subliniat că „atacurile împotriva țărilor din Golf sunt condamnabile și trebuie să înceteze imediat”. În intervenția sa, Metsola și-a reafirmat solidaritatea cu Ciprul, despre care a spus că „se află în prima linie a Europei”. Ea a completat acest mesaj spunând că, în acest context mai larg, „nu vom pierde din vedere războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Prin această intervenție, președinta Parlamentului European a încercat să lege trei dosare aparent distincte, economia, energia și geopolitica, într-o singură narațiune despre capacitatea Uniunii de a acționa. Accentul pus pe Uniunea economiilor și investițiilor, pe simplificare și pe revizuirea reglementărilor este prezentat ca parte a aceleiași nevoi de a oferi Europei o bază economică suficient de puternică pentru a susține ambițiile sale politice și strategice. Contextul politic al intervenției este marcat de dezbaterea tot mai apăsată despre competitivitatea europeană, rolul pieței unice și necesitatea mobilizării capitalului european într-un moment în care Uniunea se confruntă simultan cu presiuni economice, vulnerabilități energetice și crize geopolitice. Mesajul lui Metsola este că răspunsul UE nu poate fi unul fragmentat. În același timp, discursul reafirmă și o linie instituțională clară. Parlamentul European sprijină accelerarea reformelor economice, dar refuză ideea unei simplificări făcute prin marginalizarea procesului legislativ. De aici și avertismentul explicit că instituția nu va accepta rolul de simplă validare a unor decizii deja luate de liderii statelor membre.