Președintele ANAF avertizează: „România evită la limită pierderea unui miliard de euro”

Președintele ANAF pune în prim-plan contribuția României la eforturile comune ale statelor membre UE de diminuare a gap-ului de TVA, conform unui raport al Comisiei Europene (CE) citat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Președintele ANAF subliniază rolul digitalizării în stabilitatea colectării

Conform ANAF, prin digitalizare, modernizare administrativă și adaptarea politicilor fiscale, „România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să valorifice oportunitățile oferite de Piața Unică Europeană”.

„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurăm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, a subliniat Adrian Nica, președintele ANAF.

Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie 2025 modificarea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA, evitând pierderea a până la 1 miliard de euro din granturi în 2026. Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a-și consolida capacitatea instituțională și de a preveni pierderea unor sume cuprinse între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant.

Cel mai recent raport CE privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap), aferent perioadei 2019–2024, arată un nivel de 30% în anul 2023, identic cu cel al anului 2019.

„Estimările privind gap-ul de TVA pornesc de la date statistice privind consumul, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în bugetul de stat. Această sumă estimată este apoi comparată cu valoarea efectiv încasată de stat”, precizează instituția.

Indicatorul publicat joi de CE „surprinde contextul macroeconomic de la nivelul anului 2023”.

Totodată, raportul arată că anul 2023 a fost marcat de inflație ridicată și de creșterea abruptă a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare.

„Aceste evoluții au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având implicit efect asupra colectării TVA. Pentru anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0,5% față de anul precedent, până la nivelul de 29,5%”, menționează sursa citată.

De asemenea, documentul CE arată că România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA și să evite creșteri semnificative ale gap-ului, spre deosebire de alte state membre, chiar dacă procentul rămâne printre cele mai ridicate din UE în 2023 și 2024.

„Documentul evidențiază faptul că, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflației, România a reușit să mențină stabilitatea indicatorilor și să continue reformarea sistemului fiscal”, se menționează în raport.

Polonia, Ungaria și Estonia au înregistrat creșteri mai accentuate ale gap-ului de TVA în perioada analizată.

Datele ANAF arată că, în primele 10 luni din 2025, încasările din TVA au ajuns la 94,31 miliarde lei, cu 9,20 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (85,11 miliarde lei).

„Aceasta în condițiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 către mediul economic a reprezentat 27,18 miliarde lei, mai mult cu 1,96 miliarde lei față de aceeași perioada din anul 2024 (25,21 miliarde lei)”, se precizează în document.

În perioada iulie–octombrie 2025, încasările nete din TVA au totalizat 42,85 miliarde lei, cu 6,55 miliarde lei peste nivelul din 2024 (36,30 miliarde lei).

„Aceste rezultate sunt strâns legate de accelerarea digitalizării și îmbunătățirea relației dintre contribuabil și stat. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile, reducând posibilitatea de a ascunde activități economice în zona gri. Totodată, creșterea cu aproape 15% a plăților digitale a contribuit direct la transparentizarea circuitelor financiare din economie”, se menționează în comunicat.

Digitalizarea și raportarea în timp real sporesc trasabilitatea tranzacțiilor și reduc practicile de fraudă în lanțurile de TVA.

„Aceste instrumente facilitează corelarea automată a datelor între furnizori și beneficiari, reduc discrepanțele în declarații și permit depistarea rapidă a comportamentelor neconforme, ceea ce duce la o colectare mai eficientă a TVA”, relevă documentul citat.