Băsescu: Revizuirea Constituţiei trebuie să plece de la referendum, altfel e nejustificată

Înainte de a intra în siubiectul revizuirii Constituţiei, preşedintele s-a referit la scutul antirachetă. Băsescu a afirmat că din punct de vedere militar şi strategic nu a intervenit nicio modificare şi nici din punct de vedere al valorii investiţiei. "Graficul rămâne aşa cum a fost convenit cu partea americană", a spus şeful statului. El a precizat că a discutat aceste chestiuni cu secretarul de stat american John Kerry şi cu vicepreşedintele Joe Biden, la Roma.

Preşedintele a explicat că, potrivit Constituției, proiectele de legi se transmit de la o legislatură la alta şi trebuie dezbătute. El a afirmat că termenul de dezbatere pentru proiectul de lege la care s-a referit a fost depășit şi a dorit să semnaleze Camerei că trebuie să ia în dezbatere proiectul.

"E foarte interesant cât de lipsiţi de consecvenţă sunt cei din actuala majoritate şi viaţa o să-i sancţioneze că lucrează cu dublă măsură. La un referendum nevalidat, cel de suspendare, clamează voinţa poporului, în ciuda neparticipării a jumătate plus unu din electorat, iar un referendum validat îl consideră neglijabil. Mă tem că viaţa şi CCR îi vor aduce la ordine şi bine ar fi să plece de la premisa că acel referendum a fost validat, e un act de voinţă şi suveranitate a unui popor", a spus Băsescu.

 În context, preşedintele a spus că ar fi o eroare reducerea cvorumului referendumului de validare a Constituţiei la 25% sau 30% pentru a uşura aprobarea noii legi fundamentale de către cetăţeni.

Întrebat despre afirmaţia sa din ianuarie că un cvorum de 30% la referendum ar putea să fie o soluţie, Băsescu a amintit că atunci a vorbit despre acest prag cu condiţia să se introducă votul prin corespondenţă şi să poată vota astfel şi toţi românii din străinătate, însă în discuţia despre referendumul de validare a Constituţiei ar putea interveni şi Comisia de la Veneţia.

Şeful statului a s-a referit apoi la retrimiterea către Parlament a Statutului cadrelor militare, în vederea reexaminării. Băsescu a spus că o serie de prevederi ale legii i-ar fi subordonat politic pe generalii şi amiralii armatei.

 

 Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

 

- Am transmis preşedintelui Camerei Deputaţilor o scrisoare în care îi solicit menţinerea pe ordinea de zi a Camerei a proiectului de revizuire a Constituţiei iniţiat de preşedintele României.

- De ce am făcut acest lucru? Art. 63 din Constituţie, aliniatul 5, spune clar: proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a precedentului Parlament îşi continuă procedura în noua legislatură.

 

- Anul trecut, proiectul s-a întors înapoi la Comisia juridica. El trebuie să îşi continue drumul. Am sesizat Camera, deoarece s-a depasit termenul legal în care un proiect putea sta la Comisie. Am semnalat Camerei că are obligaţia să continue procedura.

- Scrisoarea s-a bazat şi pe art. 227 din regulamentul Camerei Deputaţilor. Chiar regulamentul Camerei spune foarte clar că procedura trebuie continuată. La art. 86 spune că proiectul ordinii de zi se întocmeşte de Biroul Permanent, acesta e motivul pentru care m-am adresat preşedintelui Biroului Permanent.

 

- În fine, la aliniatul 2 al aceluiaşi articol, se arată că Biroul Permanent, la solicitarea motivată a iniţiatorului, poate include un proiect pe ordinea de zi dacă termenul a fost depăşit. Este cazul nostru. Asta este baza legală.

 

- La Academie am spus că orice revizuire trebuie să înceapă de la referendum, altfel nu se justifica revizuirea. Îmi bazez afirmaţiile pe o hotărâre a CCR din 2012, care spune extrem de clar: autorităţile cu competenţe decizionale în domeniul vizat de problematica supusă referendumului trebuie să ia în considerare modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor.

- Chiar regulamentul Camerei spune foarte clar că procedura trebuie continuată. La art. 86 spune că proiectul ordinii de zi se întocmeşte de Biroul Permanent, acesta e motivul pentru care m-am adresat preşedintelui Biroului Permanent.

- Mai este un articol care a scăpat până acum se pare şi preşedintelui Comisiei de revizuire a Constituţiei, şi se pare că îi scapă şi domnului profesor Pârvulescu, care ne-a mai pricopsit cu o lege electorală foarte competentă.

- Referendumul este expresia voinţei poporului. Niciun politician nu va putea trece peste obligaţia de a ţine cont de referendumul din noiembrie 2009.

 

- Avem deja o hotărâre a CCR, care spune că nu se poate trece peste referendum, în plus trebuie avut în vedere şi art. 90 care vorbeşte de voinţa exprimată de popor.

- E foarte interesant cât de lipsiţi de consecvenţă sunt cei din actuala majoritate şi viaţa o să-i sancţioneze că lucrează cu dublă măsură.

- La un referendum nevalidat, cel de suspendare, clamează voinţa poporului, în ciuda neparticipării a jumătate plus unu din electorat, iar un referendum validat îl consideră neglijabil.

 

- Mă tem că viaţa şi CCR îi vor aduce la ordine şi bine ar fi să plece de la premisa că acel referendum a fost validat, e un act de voinţă şi suveranitate a unui popor.

- Revizuirea Constituţiei trebuie să plece de la această realitate, altfel nu se justifică.

 

- Eu am propus şi alte modificări, care sunt doar clarificări ale diverselor articole, dar în toate clarificările propuse am avut la bază decizii ale CCR.

 

- Practic a fost o punere de acord a propunerilor de modificare a altor articole, decât cele care vizau efectele referendumului între formularea articolelor şi hotărâri adoptate de CCR de-a lungul mandatelor mele.


Despre cererea de reeexaminare privind statulul militarilor:

- Am trimis spre reexaminare o propunere de modificare al Legii 80 privind statutul cadrelor militare.
   Înţeleg că unii o iau ca fiind un joc al preşedintelui sau mai ştiu eu ce alte interpretări.

- Această lege este plecată pe o iniţiativă legislativă a câtorva parlamentari, a fost respinsă în Camera şi a fost adoptată de Senat.

- Pot s-o interpretez ca fiind o lege ce reflectă ori un act de trădare naţională şi sunt responsabil de ce spun - ori un act care vădeşte o profunda prostie.

- Care sunt efectele legii: Dacă aş fi promulgat-o azi, joi, 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă.

- Comandamentul fortelor terestre ar fi ramas fara niciun general, la fel la fortele navale, cel al fortelor aeriene cu un singur general.

- 41 de generali trebuiau trecuţi în rezervă, alţi zece până la finele anului.

- Dacă voiau să nu treacă în rezervă, trebuiau să meargă la ministru cu cascheta în mână pentru prelungire din an in an.

- Oamenii aştia au 55 de ani şi pot opta să iasa la pensie la 60 de ani. Dacă la împlinirea vârstei de 55 de ani şi 6 luni optează să rămână în serviciu până la 60 de ani e dreptul lui. Legea spune se pensionează, dar cu aprobarea lui pot rămâne. E prima oara după revoluţie când se încearcă punerea sub control politic a generalilor.
   

- Rămâne o armată de ofiţeri superiori şi ofiţeri. Ce mi se pare extrem de în neregulă. Aceşti oameni au 55, unii au fost în Irak, alţii în Afghanistan.
   

- Sunt comandamentele de armă care stau în legătură cu toate structurile NATO. Generalii aceştia nu sunt cei de imediat după revoluţie, sunt cei care, la începutul anilor 2000, erau căpitani, maiori, cei care au modernizat armata, care s-au instruit în comandamente NATO, care au introdus spiritul NATO în armată.
   

- O astfel de decapitare printr-o lege năroadă e inexplicabilă şi e un act împotriva securităţii naţionale şi a Armatei Române.

- Cu cine propune să-i înlocuim? Sau să-i facem obedienţi faţă de ministru, o alta parte ridicolă a legii.

- Până acum, acordarea gradului de general se făcea prin decret al preşedintelui, azi se rezolva prin ministru. Generalii nu trebuie subordonaţi politic, nu trebuie să depindă de politic. Eu sper ca această lege să nu mai plece din Parlament niciodată.

 

- Dacă au de modificat statutul cadrelor militare şi vizează funcţia de general, trebuie să se faca în deplin acord cu corpul generalilor, sunt generali din generatia tânără, nu sunt generalii lui Moş Teacă din generaţia lui Dogaru.

- Sunt ofiţerii care au condus operaţiunile armatei din Irak şi Afghanistan. De ce acest proiect de lege care vizează corpul militarilor, nu ştiu.

- Nu Duşa este problema, principiul este problema. Armata Franţei - generalii se pensioneaza la 61 de ani. De ce ţinem noi peste noapte să-i pensionam la 55 de ani? Armata SUA îşi pensionează generalii la 68 de ani. Germania - 65 de ani, pot fi menţinuţi până la 67 de ani. Având în vedere speranţa de viaţa, cred că vârsta de 60 de ani e una potrivită pentru un general din trupele operative, cei de la intendenţă ar putea sta si mai mult.

- Mi s-a părut ori o prostie ori o lovitură dată armatei, nu ar fi singura instituţie supusă loviturilor.

- Recomanarea mea publică e ca Senatul să fie mult mai atent, şi Senatul poate uită de această lege. Dacă vorbim de un nou statut, trebuie discutat cu militarii şi nu făcut pe initiaţiva legislativă de câţiva parlamentari.

- Se pare că printre iniţiatori e şi un fost ministru al Apărării, provenit din armată.