Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

- Vreau să fac o scurtă declaraţie legată de procesul de numire a procurorilor.

 

- Pentru a nu avea dubii cu privire la legislaţie, o să dau citire articolului care stabileşte procesul şi procedura, Legea 303/2004, articolul 54.

 

- Procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, prim-adjunctul şi adjunctul lui, procurorul general al DNA şi adjuncţii lui, procurorii şefi de secţie, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii lui sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii cu o vechime de minimum 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani.

 

- Sunt 24 de funcţii la Parchetul General, DIICOT, DNA, şefi de direcţie, adjuncţi, şefi de secţie.
Se numesc conform legii la propunerea ministrului Justiţiei, cu aviz CSM şi decizie a preşedintelui.

 

-  Acesta a fost articolul în baza căruia împreună cu premierul am stabilit urmarea acestei proceduri fără nicio abatere de la ea.

 

- Este responsabilitatea ministrului pe cine propune, şi nu o responsabilitate a societăţii civile, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările.

 

- Singurele restricţii sunt vechimea zece ani ca procuror sau judecător şi perioada mandatului trei ani.
Nu spune că la DIICOT se pot numi doar de DIICOT, la DNA doar de la DNA.

 

- Procurorul e procuror şi aplica legea indiferent unde face serviciul.

-  Esenţial în relaţia cu premierul a fost să respectăm întrutotul legea statului român, pentru a nu se crea condiţiii de interpretare. Am avut un concurs, o selecţie. Aţi văzut vreun document din care să rezulte cine au fost câştigătorii? 

 

- O procedură care ar da impresia unei selectii pe baza unui concurs nu ar face decat sa creeze demnitarilor si institutiilor implicate posibilitatea sa spuna pai merge prost, dar daca ei au castigat concursul?

- Acesta e spiritul legii, cei care fac desemnările să-şi asume răspunderea pentru deciziile pe care le iau şi să răspundă de modul cum procurorii îşi exercită mandatul.

 

- Legea stabileşte clar răspunderea unor politicieni: ministrul Justiţiei şi preşedintele.

 

- Tocmai de aceea avizul CSM e consultativ, nu e obligatoriu, pentru că în momentul în care a semnat decretul de numire pe funcţie preşedintele îşi asumă răspunderea pentru desemnare şi nu are scuza "nu merge cu lupta împotriva corupţiei, dar dacă aşa a ieşit din concurs....".

 

- Aceasta e motivaţia pentru care am cerut premierului să urmeze exact legea. În 1 octombrie i-am transmis doamnei Pivniceru o scrisoare cu două elemente importante: în prima parte îi spuneam că nu voi numi procurorii, pentru că a urmat o procedura netransparenta, şi a creat condiţii să spună asta a ieşit din concurs, dar nu ştie nimeni cum au ieşit cei doi candidaţi. Nu ştiu dacă scrisoarea a fost făcuta publică.

 

- Eu am dorit asumarea răspunderii ministrului Justiţiei care face propunerile. Poate aş fi crezut în procedură dacă era foarte transparentă. În partea a doua, îi transmiteam opţiunea mea pentru asumarea desemnării propunerilor.

 

- Era înainte ca propunerile cu cei doi procurori să ajunga la mine. Ştia că indiferent de avizul CSM voi respinge cei doi procurori, nu îndeplineau un criteriu fundamental, asumarea răspunderii de către ministru.

 

- În motivaţie am ţinut cont de acest punct de vedere, nu de avizul CSM. Dacă ai făcut o procedură netransparentă - deranjant a fost principiul - o procedură ascunsă, în spatele căreia se putea ascunde pe viitor pentru eşec.

 

- Eu nu puteam spune ce să fac, asta a rezultat din concurs. Eu nu aveam o opţiune facultativă, la mine era capătul lanţului de desemnare.

 

- Sunt împotriva ascunderii celui responsabil să propuna sub aparenţa unui concurs. Aceasta este motivaţia - nevoia de asumare a răspunderii, pentru care i-am cerut ministrului Justiţiei să transmita la CSM propuneri asumate.

 

- Acest lucru s-a făcut pentru o parte din cele 24 de funcţii din Ministerul Public. Acum este etapa în care CSM analizează şi va decide, nimeni nu va interfera procedurile CSM, cum sper ca în continuare nimeni să nu aiba pretenţia să interfereze procedurile celorlalte instituţii implicate.

 

- Fiecare îşi asumă răspunderea pentru ce face, fie că e ministerul Justiţiei, preşedintele sau CSM.
Respectăm toţi legea pentru că nu putem avea succes dacă ne amestecăm unii în treburile altora, dacă stabilim criterii discriminatorii.

 

- Legea permite desemnarea unor judecători pe funcţii de conducere în parchete, şi procurori, timp de zece ani, şi trei ani in functie. Speranţa mea e ca acest proces, care va fi asumat de fiecare structură din lanţul decizional, ne va duce la succes.

 

- Avem o experienţă, eu am o experienţă, nu aş putea spune că a fost un eşec, justiţia s-a mişcat, s-au întâmplat lucruri în ultimii opt ani, şi mai ales în ultimii 5-6 ani, când procurorii şi judecătorii au dobândit sentimentul că nimeni nu se amestecă în dosarele lor.

 

- Voi continua să protejez justiţia de ingerinţa politiculu

 

- Sper ca trendul bun în activitatea parchetelor va continua, iar propunerile pe care le-a făcut până în prezent premierul nu-mi dau niciun motiv să cred că vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care ţin de justiţie.

 

- Definitivarea desemnării pe cele 21 de funcţii vacante trebuie făcută urgent. Avem aproape un an de când procurori delegaţi la rândul lor delegă.

 

- Practic, tot sistemul de conducere al Ministerului Public este afectat de o consistentă instabilitate. Am văzut declaraţii, merge şi aşa, nu zic că nu merge, problema e cât mai merge.

 

- Lipsa unor conduceri stabile pe toate palierele Ministerului Public e riscantă şi decredibilizează sistemul în interiorul lui.

 

- E dificil să lucrezi cu şefi care ei înşişi sunt delegaţi, şi-au terminat mandatele de mult. Avem nevoie de stabilitate. Cele ce am stabilit cu ministrul Justiţiei sunt legate şi de o anume strategie.

 

- Ideea a fost să încercăm să numim câteva funcţii importante după care să lăsăm celor numiţi posibilitatea să facă propuneri către ministrul Justiţiei pentru subordonaţi, şefi de secţii, adjuncţi.

 

- Asta nu înseamna că, dacă e nevoie, nu putem declanşa desemnarea tuturor celor 21 de procurori în funcţii de conducere.

 

- Este o chestiune în care încercam o colaborare cu CSM şi o colaborare preşedinte - ministru al Justiţiei.
Să sperăm că vom putea atinge acest obiectiv. O ultima remarcă: eroarea extraordinară pe care o fac partidele când se amestecă, încercând să facă presiuni, să dea soluţii.

 

- Nimeni nu va reuşi să influenţeze acest proces decât instituţional, fiecare în zona lui de responsabilitate.